Preotia este Sfanta Taina numai in Biserica Ortodoxa

Mântuitorul nostru Iisus Hristos este ,,Preot în veac după rânduiala lui Melchisedec’’ (Evrei 5, 6). În alt loc, spune Sfântul Apostol Pavel: ,,Drept aceea, având Mare Preot Care a străbătut cerurile, pe Iisus, Fiul lui Dumnezeu, să ţinem cu tărie mărturisirea. Că nu avem Mare Preot Care să nu poată suferi cu noi în slăbiciunile noastre, ci ispitit întru toate după asemănarea noastră, afară de păcat’’ (Evrei 4, 14-15).

Preoţia în Biserica noastră îşi are temeiul în Preoţia lui Hristos. Prin voia Fiului lui Dumnezeu s-a aşezat în Biserica Ortodoxă Sfânta Taină a Preoţiei, cu cele trei trepte ale sale: episcop, preot şi diacon. Aceştia sunt păstorii Turmei celei sfinte. Sfântul Apostol Petru a lăsat acest îndemn scris pentru păstorii de suflete: ,,Pe preoţii dintre voi îi rog, ca unul care sunt preot şi martor al Patimilor lui Hristos şi părtaş al slavei ce va să se descopere: Păstoriţi turma lui Dumnezeu, dată în paza voastră, cercetând-o nu cu silnicie, ci cu voie bună, după Dumnezeu, nu pentru câştig urât, ci din dragoste; nu ca şi cum aţi fi stăpâni peste Biserici, ci pilde făcându-vă Turmei; iar când Se va arăta Mai-Marele păstorilor, veţi lua cununa cea neveştejită a măririi’’ (I Petru 5, 1-4).

Preoţia este o Taină care aparţine exclusiv Bisericii Ortodoxe. Este impropriu să vorbim de preoţie la catolici, deoarece ei s-au despărţit de Biserică în anul 1054 şi de-atunci au pierdut harul sfinţitor cu toate consecinţele ce decurg din aceasta. Fiind eretici vădiţi, ei nu au Sfinte Taine valide şi orice lucrare pe care o fac ei este lipsită de harul lui Dumnezeu. ,,Faptul că ,,episcopii’’ papali au continuitate apostolică, adică sunt legaţi în timp şi prin succesiune de Apostoli, nu mai are nicio valoare, de vreme ce nu mai păstrează şi Credinţa apostolică’’ (Minunile – mărturie a Dreptei Credinţe, Ed. Areopag, Bucureşti 2011, p.82).

            Cât despre sectele protestante şi neo-protestante nu putem spune decât că sunt născociri ale porţilor iadului, lipsite de Preoţie şi tăgăduitoare ale ei. Aceştia şi-au grămădit ,,învăţători după poftele lor’’ (II Timotei 4, 3), s-au abătut de la adevăr şi merg pe căile care duc spre împărăţia diavolului. Pastorii şi predicatorii lor sunt orbi care s-au apucat să călăuzească pe alţi orbi. De fapt, se ştie prea bine cine sunt aceia care, cu ură nestăvilită pentru Hristos şi Biserică, au inventat sectele, le finanţează, le răspândesc şi le întreţin din umbră, deoarece iubesc mai mult întunericul şi se feresc de lumină.

Vremea în care Dumnezeu va face dreptate este aproape.   

            Preot Ioviţa Vasile

 

Reclame

12 gânduri despre „Preotia este Sfanta Taina numai in Biserica Ortodoxa”

  1. cunosc preoti in diaspora care au fost catolici si au trecut la ortodoxie prin mirungere si apoi hirotoniti. Exista chiar si un arhimandrit care tine de Patriarhia Rusa care nici macar mirungerea nu o are. Am luat si eu aghiazma mare facuta de unul din ei si nu s-a stricat.
    Ei oficiaza botezuri.
    ce puteti zice despre preotia lor?

    Apreciază

    1. Dupa Sfintele Canoane, trebuia sa fie botezati, mirunsi, hirotoniti. Acolo unde e vointa puternica de a implini o randuiala sfanta, dar intervine o neputinta, Dumnezeu Insusi implineste ceea ce omul nu poate face deplin. Faptul ca aghiasma mare nu s-a stricat, e un semn al preotiei valide si lucratoare. Noi, cei din Ardeal, avem numeroase cazuri de neimplinire a randuielilor sfinte, datorate greco-catolicilor. Multi preoti greco-catolici au venit la Ortodoxie fara a fi botezati, mirunsi, hirotoniti. Cei care au fost botezati, cununati de acestia n-au nicio vina, au o neimplinire care nu li se poate imputa, si-atunci intervine purtarea de grija a lui Dumnezeu. Luati-o ca pe o parere personala. Un preot cu viata mai imbunatatita va da un raspuns mai sigur si mai complet. Doamne ajuta.

      Apreciază

  2. Mie tot așa care este plecat in Germania, mia spus că a luat aghiazmă de la o parohie care tine de jurisdicția lui Serafim Joanta și mi-a zis că i sa stricat, bun acum nici după vorbe nu ne putem lua, căci respectivului i-am cerut și niște dovezi, cert este că eu pe mai multi iam auzit, și hai că minte unu, minte 2 dar atâția sa minta?!

    Apreciază

    1. Pot sa va relatez pe scurt un caz din Romania, fara a da nume. Un preot a fost caterisit de episcopul sau, pentru motive pe care nu le numesc. Se intampla in urma cu cativa ani. Preotul a continuat sa slujeasca, a savarsit Slujba Aghiasmei Mari. Doua persoane din cei care au luat Aghiasma mi-au relatat ca aceasta s-a stricat. Concluzia? Caterisirea a fost intemeiata si dreapta. Vin si cu al doilea caz asemanator. Chiar azi am discutat cu un preot de o vrednicie rara. A fost caterisit pentru nepomenire. Credinciosii i-au relatat ca Aghiasma de la Boboteaza se pastreaza foarte bine. Trageti dumneavoastra concluzia, Strajerule.

      Apreciază

  3. Așa este Părinte Vasile,
    „si-atunci intervine purtarea de grija a lui Dumnezeu”
    Sfântul Iustin Popovici reiterează astfel ideea pe care exprimați Părinte Vasile:
    „Biserica Ortodoxă nu îngăduie existenţa altor Taine în afara ei, nici nu le socoteşte Taine, până la ( aici intervine harul care pe cele neputincioase le vindecă, așa cum spune la rugăciunea hirotoniei n. n.) venirea prin pocăinţă din „biserica” eretică, adică dintr-o biserică mincinoasă, în Biserica Ortodoxă a lui Hristos.”

    Prost este faptul că ecumeniștii absolutizează relativismul, fac abuz de iconomie care trebuie să rămână o progresie spre acrivie cum spune Părintele Manolis din Grecia. Asta au și hotărât la Balamand în 1993 ecumeniștii: convertirea celor de alte confesiuni la Ortodoxie nu se mai justifică! Bine dar atunci nu se mai justifică nici iconomia de care abuzează ei și care are fundamentul în Iconomia Întrupării Cuvântului care dorește ca toți să se mântuiască și la cunoștința Adevărului să vină, nu hălăduiască la nesfârșit în ecumenism, relativism și sincretism!

    Apreciază

    1. Ecumenistii invechiti in rele o tin intr-una intr-o iconomie inteleasa doar de ei. De fapt, la ei nu se mai poate vorbi de iconomie sau acrivie, pentru ca harul lui Dumnezeu i-a parasit. Mi-a placut sublinierea ,,pe cele neputincioase le vindeca”. In rest, caut sa raspund precat imi sunt puterile. Iertati, ca nu intotdeauna dau raspunsurile cele mai potrivite, de aceea ii indemn pe toti sa intrebe mai multi preoti, cum fac si eu cand intru in impas.

      Apreciază

  4. Iertați-mă și pe mine, doar copiez anumite fragmente în dorința sinceră de a ne lămuri împreună!

    „Dumnezeiescul har, care pe cele neputincioase le vindecă si pe cele cu lipsă le împlineste, hirotoneste pe (N) ” spune rugăciunea la hirotonie! Doar harul nu-i proprietatea episcopilor cum zic papiștii!
    Sfântul Ioan Gură de Aur spune:
    „Dacă n-ar fi Duhul Sfânt, n-ar fi păstori şi învăţători (adevăraţi, cum se subînţelege) în Biserică. Căci aceştia se fac prin Duhul, cum zice şi Pavel: «Întru care Duhul Sfânt v-a pus episcopi» (Fapte 20, 28) .Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilia 14, la Cincizecime
    „Căci aceasta este hirotonia: se pune mâna bărbatului, dar Dumnezeu lucrează totul şi mâna Lui e aceea care se atinge de capul celui ce se hirotoneşte… Căci dacă n-ar fi arvuna Duhului, nu am avea preoţi. Nici n-ar putea fi acestea hirotonii fără acea venire (a Duhului). Sfântul Ioan gură de Aur, Omilia 14 la Faptele Apostolilor

    Doar asta-i șmecheria: se prefac ecumeniștii că aplică „iconomia”, recunosc o „Taină” a confesiunilor eretice deci prin extensie toate „Tainele” lor, le recunosc existența ca „biserici” ca mai apoi să zică că-i „obligă conștiința” să se împărtășească cu ei!

    Părintele Stăniloae le dezvăluie minciuna ecumenistă:
    În orice caz nu poate fi vorba de recunoaşterea în ele însele a Tainelor unei alte confesiuni creştine, ci numai de procedura cea mai bună în cazul concret, când un membru al vreunei confesiuni vine în Trupul Bisericii, când însuşi faptul că respectivul intră în ambianţa de har a Bisericii şi îşi completează sau rectifică credinţa, îi schimbă situaţia spirituală. Tainele celor ce rămân în afară de Biserică nu pot fi recunoscute, fie că sunt inexistente peste tot, fie că au în ele o oarecare bază obiectivă, care însă în orice caz e nepricinuitoare de mântuire ( nu au har sfințitor respectiv mântuitor n. n. ). Recunoaşterea Tainelor ( așa cum au recunoscut în Creta în 2016 n. n. ) celor ce nu vin în Biserică, ci rămân în confesiunea lor, ar însemna de fapt că acea confesiune conduce pe membrii ei la mântuire, în mod egal cu Biserica Ortodoxă, că deci nu mai e nici un motiv ca Biserica să stea despărţită de acea confesiune, că deci ele pot fi considerate una. Dar atunci nu mai au nici o importanţa deosebirile de credinţă. Omul poate crede fie cum crede Biserica Ortodoxă, fie cum crede confesiunea respectivă. Acestea sunt consecinţele absurde care decurg din recunoaşterea în principiu, în ele însele, a Tainelor altor confesiuni, sau acceptarea aşa zisei communio in sacris ( împărtășirii în comun cu ereticii), a slujirii împreună a preoţilor Bisericii noastre cu cei ai altor confesiuni şi a primirii de către credincioşii ortodocşi a Tainelor de la preoţii altei confesiuni şi viceversa.

    Apreciază

    1. Viclenia ecumenistilor este mai mult decat evidenta. Biserica nu se poate uni cu sectele, si atunci hai sa le spunem si sectelor ,,biserici” si astfel netezim drumul spre unire. Din aceasta unire ar rezulta un amalgam, ,,religia” unica din care va lipsi Dumnezeu. Golul il umplem cu antihristul, ,,asa incat sa se aseze el in Biserica lui Dumnezeu si pe sine sa se dea drept dumnezeu” (II Tesaloniceni 2, 4). Multe n-as vrea sa spun, deoarece constat ca sunteti bine situat, bine documentat si va rog sa interveniti ori de cate ori socotiti necesar, ca sa ne folosim cu totii. Doamne ajuta.

      Apreciază

  5. va multumesc pt raspunsuri, dar as vrea sa stiu totusi, acesti preoti fosti papisti sau protestanti, hirotoniti de mai marii bisericii fara botez ortodox sunt ei ortodocsi?

    Apreciază

    1. Socotesc ca daca se ataseaza sincer de Sfanta Credinta Ortodoxa si leapada ratacirile din care vin, da sunt ortodocsi. Si sunt convins ca Dumnezeu va implini in vreun fel lipsa Botezului Ortodox, chiar randuind sa fie botezati dupa hirotonire. Acesta ar fi sensul cuvintelor Mantuitorului : ,,Tot ce-Mi da Tatal, va veni la Mine; si pe cel ce vine la Mine nu-l voi scoate afara” (Ioan 6, 37).

      Apreciază

  6. Problema este că Sinodul sau episcopul locului aplica iconomia sau acrivia în folosul Bisericii!
    Atunci când episcopul locului sau sinodul aplică iconomia justificată nu cea ecumenistă și falsă, și cineva mai mic în grad ierarhic se opune și impune acrivia se creează premisele schismei.

    De exemplul Arhiepiscopul Petru I al Alexandriei aplică iconomia într-un caz și subordonatul său episcopul Meletie refuză și impune acrivia, se desparte de Arhiepiscopul său și hirotonește singur 29 de episcopi. Sigur că este depus din treaptă, caterisit dar nu renunță și continuă făcându-i mari probleme Sfântului Atanasie al Alexandriei. Seamănă cumva cu cazul Episcopului Artemie/ Oarecum?!
    De aceea nu există o rețetă ci doar ascultarea cu discernământ spre a nu crea schismă!

    După cum arată istoria Bisericii:
    Can. 67 Apost. nu consideră «pe cei botezați sau hirotoniţi de eretici, nici credincioși nici clerici».
    Sfântul Chiril din Ierusalim respinge botezul ereticilor (cateh. VII).
    Sfântul Vasile cel mare nu recunoaşte botezul marcioniţilor, deşi se botezau în Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh: (Epist. 199), nici pe al catarilor, fiind de acord cu Ciprian şi Firmilian, deoarece rupându-se de Biserică, nu mai au harul Duhului Sfânt la ei». Dar pentru binele multora observă că botezul catarilor poate fi recunoscut (Ep. 128).
    Sfântul Grigorie al Nysei respinge botezul eunomienilor, fiindcă botează în «Demiurg, şi în Creator» (P.G. .45, 881),
    Astfel sinodul I ecumenic (Can. 8, 19) ,a recunoscut botezul şi hirotonia novaţienilor, a respins însă pe cele ale pavlichienilor. Sinodul II ecumenic (Can. 70) împarte pe eretici în cei ce trebuie botezaţi şi în cei ce nu trebuie botezaţi. La ultimii include pe arieni, macedonieni, novațieni, tetradiți, apolinariști, la care Sinoadele V-VI adaugă și pe nestorieni, eutihiți și severieni.
    Odinioară, Biserica greacă, între 1484 şi 1756, primea pe catolici şi protestanţi, fără rebotezare, şi pe preoţii catolici fără rehirotonire. De la 1756-1878 îi rebotează pe catolici şi protestanţi. (După anul 1756 Patriarhul Chiril din Constantinopol a hotărât rebotezarea catolicilor) .De la 1878 practica variază.
    Biserica rusească nu recunoştea odinioară botezul catolicilor şi preoţia lor (până la 1667); de atunci le recunoaşte, adică primeşte pe catolici şi protestanţi fără să-i boteze din nou, şi pe preoţii catolici, fără să-i rehirotonească din nou.
    Sfântul Paisie de la Neamț botează pe catolici.
    Sfântul Marcu al Efesului îi consideră eretici dar îi primește prin Mirungere.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s