Cuvant catre semenii nostri sodomiti

De multă vreme aceştia se străduiesc din răsputeri să ne convingă că păcatul lor nu le este imputabil, că aşa s-au născut, şi-atunci ei se află în afara oricărei responsabilităţi. Mai mult, încearcă să acrediteze ideea că nici n-ar fi un păcat, din moment ce ar avea această tară încă de la naştere. Cel care se arată atât de naiv, încât dă crezare acestor alegaţii, începe să simtă oarecare înţelegere pentru sodomiţi. Ce e mai grav, aceşti oameni bolnavi sugerează destul de străveziu, că Dumnezeu ar fi răspunzător pentru starea deplorabilă în care se complac. Atitudinea lor este identică cu cea a lui Adam, care mustrat fiind de Dumnezeu, a răspuns: ,,Femeia care mi-ai dat-o sa fie cu mine, aceea  mi-a dat din pom şi am mâncat’’ (Facere 3, 12). Cu alte cuvinte, cutează să-L învinovăţească pe Însuşi Creatorul pentru păcatele cu care se împovărează. Lucrurile nu stau câtuşi de puţin aşa.

1. Dumnezeu a adus şi aduce la existenţă făpturile Sale fiind ,,bune foarte’’ (Facere 1, 31).
2. Aduceţi-vă aminte, semenii noştri sodomiţi, că a existat pentru fiecare din voi un moment când aţi părăsit starea firească şi aţi făcut pasul nesăbuit spre păcatul sodomiei. În loc să vă cutremuraţi de grozăvia acestui păcat, vă complaceţi în el şi vă făuriţi argumente şi scuze care mai de care mai absurde, cum sunt cele amintite la început.
3. Asumaţi-vă povara păcatelor voastre şi nu mai aruncaţi vina asupra lui Dumnezeu. Voi v-ati făurit ,,dreptul’’ şi v-aţi luat libertatea de a vă comporta în acest fel şi tot voi sunteţi aceia care vă clamaţi ,,drepturile’’ care ziceţi că vi se cuvin, anume: înfierea de copii, pe care să-i sodomizaţi, recunoaşterea prin lege a însoţirilor voastre nelegiuite. Unii chiar pretindeţi ca Biserica lui Hristos să vă recunoască şi să vă accepte aşa cum sunteţi. Doamne fereşte! Vă acceptă şi vă încurajează ereticul papă Francisc cel îndrăcit, căci numai un îndrăcit vă poate spune că sunteţi într-o stare de normalitate.
4. Nu vă mai comportaţi cu atâta nesăbuinţă, ieşind pe străzi, şi socotindu-i pe oamenii normali depăşiţi de vreme, în timp ce strigaţi pe la răspântii că voi sunteţi normali! Aveţi un dram de decenţă şi de bun simţ, rămâneţi în cămările voastre şi gândiţi-vă că veţi răspunde în faţa Dreptului Judecător pentru nesăbuinţele voastre.
5. Nu mai afirmaţi că devierea voastră este ireversibilă şi că, oricât v-aţi strădui, nu puteţi reveni la normal. Asta e teoria neghioabă a unor medici, cuprinşi şi ei de păcatele sodomite.
6. Nu mai uzurpaţi semnele Dumnezeieşti, precum curcubeul, pe care-l afişaţi la ieşirile voastre în pieţe, ca semn al diversităţii voastre păcătoase. Aduceţi-vă aminte ce a spus Dumnezeu Atotţiitorul după încetarea potopului: ,,Pun curcubeul Meu în nori, ca să fie semn al legământului între mine şi pământ’’ (Facere 9, 13). Nu mai batjocoriţi acest semn sfânt şi nu-l mai folosiţi spre ,,justificarea’’ păcatelor voastre. Încetaţi.
7. Păcatele voastre nu sunt o fatalitate. Vă puteţi lăsa de ele, prin pocăinţă, şi vă puteţi întoarce la o viaţă curată şi bineplăcută lui Dumnezeu. Sfânta Biserică Ortodoxă ţine în faţa voastră o mână întinsă şi o uşă deshisă pentru a vă primi şi a vă dărui iertarea lui Dumnezeu. Stă în puterea voastră să încetaţi cu păcatele voastre sodomite. Dacă Bunul Dumnezeu nu i-a cruţat pe cei din cetăţile Sodoma şi Gomora, nici pe voi nu vă va cruţa. Gândiţi-vă că vă aşteaptă muncile cele veşnice ale iadului. Întoarceţi-vă, până sunteţi în îndelunga răbdare a lui Dumnezeu.

Preot Ioviţa Vasile