Rugăciunile pentru sinucigaşi şi neortodocşii adormiţi

Trebuie să se roage ortodocşii pentru neortodocşii adormiţi? Dar pentru sinucigaşi? Pentru cei care au murit ca eretici, schismatici, necredincioşi sau în alte religii, Biserica lui Hristos nu se roagă. Nu există nicio Slujbă bisericească alcătuită pentru pomenirea lor şi nu se pomenesc nici alături de cei adormiţi în Dreapta Credinţă. Dimpotrivă, pomenirea celor morţi la Slujba Proscomidiei are un caracter limitativ: ,,Şi pe toţi care întru nădejdea învierii şi a vieţii de veci, cu împărtăşirea Ta au adormit, dreptmăritori părinţi şi fraţi ai noştri, Iubitorule de oameni, Doamne’’. Prin această formulă sunt excluşi de la pomenire toţi cei enumeraţi mai sus, deoarece ei cu bună ştiinţă şi cu voie liberă au refuzat să vină sau să revină în staulul Bisericii Ortodoxe. Cu alte cuvinte, au refuzat să se pocăiască. Ştim că nepocăinţa până la moarte este păcat împotriva Duhului Sfânt care nu se iartă nici în veacul acesta, nici în cel ce va să fie.

În pastoraţie se ivesc situaţii când credincioşii dau spre pomenire şi numele unor persoane din neamul lor, care au adormit fiind sectari. Trebuie să explicăm credincioşilor că aceia care s-au despărţit de Biserică nu trebuie pomeniţi, pentru că ei înşişi s-au lepădat de Dreapta Credinţă şi este absurd a-i pomeni, împotriva voinţei lor.

Pentru sinucigaşii ,,ieşiţi din minte’’, adică aceia al căror discernământ a fost alterat, Sinodul Sfintei Biserici Ortodoxe Române a hotărât ca Slujba înmormântării ,,să fie făcută numai de către un singur preot şi nu în locaşul sfintei biserici, ci pe marginea gropii, iar preotul să poarte numai epitrahilul, săvârşind slujba după ritual redus; să nu se tragă clopotele şi să nu se ţină cuvântari’’ (Tipic bisericesc, Ed. I.B.M.O., Bucureşti, 1976, p. 269-270). Această prevedere nu face nicio referire la sinucigaşii care au avut discernământ, lăsând să se înţeleagă că acestora nu li se face nimic din rânduielile Bisericii.

Întrebat de unul din ucenicii săi, al cărui tată s-a sinucis, stareţul Leonid de la Optina a spus: ,,Încredinţează-te atât pe tine, cât şi starea tatălui tău atotînţeleptei şi atotputernicei voinţe a Domnului. Nu căuta minuni ale Celui Preaînalt… Roagă-te Atotbunului Creator, împlinind astfel datoria dragostei şi îndatoririlor de fiu’’. Apoi i-a arătat cum se roage: ,,Caută, Doamne, la sufletul cel pierdut al tatălui meu; dacă e cu putinţă, fie-ţi milă! Nebănuite sunt judecăţile Tale. Nu-mi socoti această rugăciune drept păcat. Facă-se voia Ta cea Sfântă’’ (Cuviosul Iosif de la Optina, Despre rugăciunea creştinilor ortodocşi pentru neortodocşi, Tesalonic, 2006, p.28). Această rugăciune poate fi rostită de orice ortodox aflat în situaţia amintită.

Preot Ioviţa Vasile

 

Canon de rugăciune pentru cei aflaţi în închisoare (va fi împlinit de cel întemniţat, dacă este posibil, sau de cineva din familie)

  • Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul (de 3 ori)
  • Acatistul Sfântului Luca al Crimeii (de 3 ori)
  • Acatistul Sfântului Ioan Rusul (de 3 ori)
  • Acatistul Sfinţilor români din închisori (de 3 ori)
  • Acatistul Sfinţilor Brâncoveni (de 3 ori)
  • Întâiul Paraclis al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu (de 7 ori)
  • Psalmii 69, 141, 142 (fiecare de câte 7 ori)
  • Ajunare în zilele de miercuri şi vineri, vreme de 7 săptămâni, cel puţin până la ora 12 00

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s