Arhiereul lui Hristos şi-a ridicat glasul împotriva silniciilor. Dar ceilalţi unde sunt?

Să ne reamintim că în februarie 2015, auto-intitulatul Patriarh Filaret conducatorul schismaticilor din Ucraina, a cerut Statelor Unite să livreze arme Kievului pentru războiul civil din Donbass. Liderul religios, excomunicat de Biserica Ortodoxă Rusă, a formulat cererea de asistenţă militară în faţa Congresului American. Cu aceasta ocazie, Casa Albă a anunţat că o posibilă livrare de arme pentru Kiev ar duce la o escaladare nedorită a conflictului din Donbass. Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande, aflaţi în vizită la Moscova pentru a discuta cu preşedintele Putin situaţia din estul Ucrainei, s-au opus categoric livrării de arme către autorităţile de la Kiev şi intenţiilor Ucrainei de a adera la NATO.

Atunci, ÎPS Longhin, cu durere şi dragoste îndemna poporul ucrainian:
„Atâta vă rog: să fiţi uniţi şi să nu daţi copiii la moarte. Credinţa noastră ortodoxă nu ne dă voie să ne omorâm unii pe alţii. Pentru interesele politice, pentru cei care-şi apără businessul lor, care-şi apără scaunele lor de conducere, vor să omoare lumea noastră, care trăieşte în pace şi-n Dumnezeu. Dragii mei, nu aveţi voie să împuşcaţi, să omorâţi. Dumnezeu dă viaţă, Dumnezeu o ia. Conducătorii Ucrainei au spus: „Credinţa ortodoxă este cel mai mare vrăjmaş al Ucrainei”. Aşa le-au dictat străinii, care nu pot suporta adevărul, pentru că sunt orbi.

Cum pot ridica arma şi împuşca făptura lui Dumnezeu?[..]
Eu nu dau binecuvântare să mergeţi la război.

Noi vă îndemnăm la pace. Sunt circa 10.000 de soldaţi ucişi, de care nici mamele lor nu ştiu că nu mai sunt în viaţă. Nu fac politică, ci spun cu durere că nu-i război împotriva vrăjmaşului, ci e războiul cel dintre noi. Când blestemaţii apără Statele Unite, vor să vadă cum se omoară ortodocşii, cum se împuşcă ortodocşii, şi ei stau şi beau, mănâncă şi se veselesc, şi se bucură de sângele care se varsă pe un pământ sfânt.

Greu vor plăti sângele care curge pe mâinile şi pe hainele lor. Acestea le-a făcut o Europă blestemată, de care Sfinţii Părinţi au spus „să nu vă închinaţi fiarelor” şi americanii, care în ce ţară s-au băgat, numai vrajbă şi vărsare de sânge au adus. S-au dat la o parte şi se bucură de sângele creştinilor noştri.
Simţim cu toţii, fraţilor, că suntem în pragul celui de-al treilea război mondial.De aceea, vă spuneam, pocăiţi-vă! Noi nu dăm copiii la moarte!

Niciodată nu voi pomeni la Sfânta Liturghie pe aceşti conducători blestemaţi ai ţării noastre. Niciodată pe aceşti conducători necredincioşi, fără frică de Dumnezeu, care stau în fotolii şi arată cu degetul zicând: omorâţi. Doar o singură rugăciune:

Dacă mai poţi, Doamne, luminează-i, că i-a cuprins lumina întunericului şi iadul este peste ei. Nu vor altceva decât să curgă sânge şi asta este plăcerea lor. Satanişti! Slugile satanei sunt.
Dacă nu se vor opri, îi va opri Dumnezeu, dar va fi jale mare”.


*http://ortodox.md/episcopul-longhin-mihail-jar-vicar-de-banceni-despre-mobilizarea-la-razboi-a-tinerilor-din-ucraina-noi-nu-dam-copiii-la-moarte/

Dr. Gabriela Naghi

9 gânduri despre „Arhiereul lui Hristos şi-a ridicat glasul împotriva silniciilor. Dar ceilalţi unde sunt?”

  1. Sa fie blagoslovit, cuvantul Sfintiei Voastre,Parinte Vasile!
    Vrednica intrebarea din titlu,pe care ati binevoit sa o puneti.Covarsitoare si grea pentru cei care „au precupetit „credinta sfanta ortodoxa ,neamul si tara.Au pierdut ceea ce era mai scump ,Sfanta Ortodoxie,si pe multi i-au indepartat,silnicit,i-au facut sa se indoiasca,agonisind nu comoara in cer,ci tulburare si vrajba.
    „*Nu numai că pe fratele tău – zice – nu-l foloseşti cu nimic prin asemenea dispute, ci faci încă de a se huli însăşi credinţa şi harul lui Dumnezeu. Căci este luptă când tu te cerţi cu altul, când îl mâhneşti, când dezbini Biserica, când iei în bătaie de joc pe fratele tău, şi eşti de nesuferit lui; atunci şi cei dinafară hulesc, aşa că nu numai că n-ai câştigat de aici nimic, ci chiar ai pierdut totul. Bunul vostru este dragostea, iubirea de fraţi, unirea, legătura dintre voi, vieţuirea cu pace şi blândeţe”.
    Un dar pentru Sfintia Voastra si cititorii acestui blog ortodox,in cinstea sfantului Daniil Sihastrul,prin versurile celui pe care il pomenim cu dragoste,recunostinta si admiratie,Andrei Ciurunga,unul din marii poeţi martiri ai temniţelor comuniste .

    Daniil Sihastrul
    de Andrei Ciurunga

    Ajuns în vale, pe un râu în spume,
    aşa cum scris-a pana de poet,
    bătrânul Ştefan glăsui încet
    către sihastrul ce-a fugit de lume:

    Când am simţit pe-al ţării trup, nepace
    m-am răsucit la Putna în mormânt
    şi-am răsturnat cinci veacuri de pământ
    de pe pieptarul meu, să vin încoace.
    Au mă sminteşte ochiul ce se bate
    sau nu-mi ajută mintea să dezleg?
    Hotarul drept vi l-am lăsat întreg
    şi aflu-acum Moldova, jumătate.

    Vândut-aţi oare hoardelor de-afară,
    în târgul vremii, una din moşii?
    Eu nu cunosc pe lume avuţii
    să-mi poată preţui un colţ de ţară.

    Sau nu cumva pe platoşe oţelul
    a ruginit prin sutele de ani,
    de-au spart zăgazul vechii mei duşmani
    şi-au slobozit din suliţe măcelul?

    De ce nu bate ceasul de vecernii
    în pieptul Putnei – clopot necuprins?
    Au taci şi tu, bătrâne? Sau ţi-au stins
    făclia vieţii, viscolele iernii?

    Târziu abia, în noaptea de cărbune,
    cu ochii grei de-atâta nepătruns,
    s-a îndurat sihastrul cu răspuns:
    – Măria Ta, eram în rugăciune.

    Ci nu păstra în inimă sminteală,
    că nu plăieşii şi-au ieşit din minţi
    precupeţind Moldova pe arginţi,
    cum le-ai adus în cuget bănuială.

    Ei zac în lanţuri, lângă hăul mării,
    şi trag în juguri puse de călăi.
    Bicele însă nu le ţin ai tăi
    şi mâna ce izbeşte nu-i a ţării.

    Potop cumplit de neamuri fără cruce
    se năpustesc acum spre crucea ta,
    dar în zadar se-ncrâncenă sub ea
    căci prea e sus – şi nu pot s-o apuce.

    Măria Ta, înseninează-ţi faţa:
    arcaşii n-au uitat să dea la semn,
    ci doar aşteaptă marele îndemn
    să rupă lanţul şi să ia sâneaţa.

    Atunci vor arde ţestele duşmane
    cu vâlvătăi de sânge şi de fum
    şi nu va fi zăgaz pe niciun drum
    să ne oprească iureşul, Ştefane!

    Şi-ţi vom zidi biserică frumoasă
    sub nesfârşitul cerului safir,
    să intre neamul tot sub patrafir
    ca să-l primeşti, cuminecat, acasă.

    *OMILIA XXVI-Sf.Ioan Gura de Aur

    Apreciază

  2. Oaspeti cu azur in gene au plecat sa va colinde,Parinte Vasile,pe Cucernicia Voastra ,turma binecredincioasa pe care o pastoriti cu dragoste ,cu toti cei dragi ai casei,cat si pe cei care cu inima buna viziteaza acest binecuvantat blog ortodox.
    Un minunat colind,pe versurile nemuritoare ale marelui poet,Martir al inchisorilor si temnitelor comuniste,VASILE VOICULESCU-poetul coborat din icoana,,considerat „Doctor fara de arginti”,un veritabil sihastru al Rugului Aprins;
    Întrebat adesea cum privește atrocitățile îndurate, cu voce caldă, pașnic, răspundea: „asta mi-a fost crucea pe care trebuie să mi-o duc”.
    Sa-l pomeneasca Atotmilostivul Dumnezeu intru Imparatia Sa,alaturi de Dreptii Sai!Amin
    *A fi pomenit de Dumnezeu presupune a ne alătura Lui, în Împărăția Sa. A fi pomenit de Dumnezeu presupune a ne alătura sfinților și îngerilor în rai. A fi pomenit de Dumnezeu presupune a auzi în Ziua Judecății cuvintele: „Bine, slugă bună şi credincioasă” (Matei 25, 21).
    A fi pomenit de Dumnezeu presupune a ne avea numele scrise în Cartea Vieții (Apocalipsa 20, 12).
    [*Reflectii-Sf.Nicolae Velimirovici]
    Colind

    VASILE VOICULESCU

    In coliba intunecoasa
    Din carne si os lucrata
    A intrat Hristos deodata
    Nu faclie ce se stinge,
    Nu icoana ce se frange,
    Ci El Insusi, trup si sange
    Preschimbat pentru faptura
    Intr-o scumpa picatura,
    Dulcea Cuminecatura.
    Coliba cum L-a primit
    S-a facut cer stralucit
    Cu bolta de margarit
    Si pe ea soare si stele
    Cu luceferi printre ele.
    In mijloc tron luminos
    Si pe el Domnul Hristos
    Care mult se bucura
    Duhul Sfant Se alatura
    Si acolo ramanea
    Si acum si pururea.

    Si noi Doamne ne-am sculat
    Colibele am curatat
    Usi, ferestre, toate-s noi.
    Doamne, intra si la noi!
    Trup tu dormi, Domnul te paste!
    Suflete, scoli si cunoaste
    Luminos Prunc ca Se naste
    In pestera inimii, in palatul Treimii.

    Dara Pruncul cine mi-I?
    Mi-e Hristosul Dumnezeu
    Coborat in pieptul meu.
    Maica Sfanta-n brate-L tine,
    Duhul Sfant cu drag L-alina,
    Ingeri cu raze se-nchina.
    Nu dorm, trupul meu imi spune
    Ci-nclestat de grea minune
    Stau in muta rugaciune
    Sa mai misc nu se cuvine,
    Caci cu harul care vine,
    Raiul tot se afla-n mine.

    Apreciază

      1. Ar fi bine sa lipseasca instrumentele, avand in vedere ca muzica bisericeasca e vocala. Colindele fac parte din ceea ce as numi eu ,,folclorul bisericesc”, alaturi de multele pricesne pe care le avem. Cultul Bisericii, cuprins in cartile noastre, e cu totul altceva si nu se poate admite muzica instrumentala, nici macar ca acopaniament.
        Faca-se toate spre slava lui Dumnezeu, iar acolo unde mai gresim, sa ne ierte Atotputernicul. Doamne ajuta. Sarbatori fericite.

        Apreciază

    1. Da, e interesanta orbirea lor de a nu-L primi pe Mantuitorul nostru Iisus Hristos, dar se pregatesc cu sarg sa-l intampine pe antihristos. Noi ii asteptam cu drag pe evreii care-L vor recunoaste pe Domnul Iisus si prin aceasta se vor mantui. Doamne ajuta.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s