A fost una din temele controversate, discutate cu prilejul unor întâlniri între nepomenitori, alături de existenţa sau inexistenţa harului Dumnezeiesc. A fost măr al discordiei, speculat cu viclenie, pentru a introduce dihonia între fraţi. Unii s-au pretins a fi ,,detectori de har’’ şi ne spuneau unde acesta există şi de unde a fost retras. Am spus şi altădată că numai Dumnezeu alege momentul lipsirii de har, că Biserica şi harul sunt de nedespărţit. Dacă admitem, prin absurd, că Biserica Ortodoxă Română nu mai are har, admitem, pe cale de consecinţă, că aceasta a fost pur şi simplu desfiinţată, adică biruită de puterile răului, ceea ce e împotriva a ceea ce a spus Mântuitorul că ,,nici porţile iadului nu o vor birui’’ (Matei 16, 18). Dacă ierarhii români au ales calea ereziei, BOR nu e formată numai din episcopi, ci şi din preoţi, diaconi, monahi şi monahii, credincioşi mireni iubitori de Hristos, neştiutori încă, şi acestora Dumnezeu le împărtăşeşte harul Său prin mijloace tainice pe care noi încă nu le putem înţelege deplin.
Ce e cu ,,părtăşia la erezie?’’
Expresia are un puternic fundament biblic şi când spun asta, mă gândesc la textul Sfântului Apostol Pavel adresat Episcopului Timotei al Efesului: ,,Nu te face părtaş la păcatele altora’’ (I Timotei 5, 22). După câte înţelege toată lumea cu mintea întreagă, erezie e păcat, şi nu unul oarecare, unul care-l duce pe om în iad. Teribil păcat! Şi atunci care e greşala când spunem ,,nu te face părtaş la erezie?’’ Niciuna. Rezultă, aşadar, că expresia ,,părtaş la erezie’’ nu e o născocire a cuiva . Nu a inventat-o cineva ca stare intermediară între Dreapta Credinţă şi erezie, a treia stare, cum susţin cu încăpăţânare cei care au produs ruptura între preoţii nepomenitori. Această exprimare introduce o nuanţă pentru cei care vor să adere la o erezie preexistentă, izvodită de un ereziarh, căutând să-i ferească de cumplita rătăcire. Este un altfel de exprimare care defineşte pe eretici, care nu sunt buni, mai puţin buni sau răi. Sunt, pur şi simplu, eretici. ,,Părtăşia la erezie’’ nu înseamnă ,,complicitate’’, ca în termenii Codului penal, care are pedepse mai blânde pentru complici. ,,Părtaşia la erezie’’ neurmata de pocainta înseamnă erezie şi se pedepseşte cu închisoare pe viaţă. Viaţa veşnică, se înţelege. Să ne ferească Bunul Dumnezeu. (Închisoare: o altă denumire pentru iad, I Petru 3, 19).
Presbiter Ioviţa Vasile