Sinoade eretice şi tâlhăreşti respinse şi condamnate de Biserică

1.Sinodul I tâlhăresc de la Efes, anul 449

Între acest sinod şi sinodul II tâlhăresc din Creta, 2016 găsim numeroase similitudini. Asfel, în Efes s-a luat dreptul de vot episcopilor care se pronunţaseră cu un an înainte împotriva ereticului Eutihie, eretic monofizit înrăit. Mulţi dintre episcopii bănuiţi că ar fi împotriva lui Eutihie au fost împiedicaţi să participe, deci s-a făcut o selecţie discriminatorie, asemenea celei din Kolimbari (Creta). Au fost aduşi călugări parabolani înarmaţi cu ciomege, pentru a-i intimida pe sinodali şi a le impune o anume conduită, favorabilă ereticului Eutihie. Patriarh al Constantinopolului era Flavian, oponent înverşunat al lui Eutihie. Lucrările au degenerat într-un conflict deschis împotriva celor care apărau Dreapta Credinţă a Bisericii, privitoare la cele două firi ale Mântuitorului Hristos. Bunul Patriarh Flavian a căzut victima acestor acte de violenţă şi după trei zile a murit. Biserica îl numără în rândul Sfinţilor. Adepţii lui Eutihie beneficiau de sprijinul imperial, încât au impus cu forţa hotărârile lor eretice. Sinodul acesta a intrat în istorie sub acea nefericită numire, sinod tâlhăresc.

2.Sinodul din anul 754

S-a reunit în plină persecuţie iconoclastă. A fost prezidat de arhiepiscopul Teodosie al Efesului, care a impus silnic hotărâri eretice, urmând a deveni obligatorii pentru toată lumea. Cei 338 de episcopi au cedat în faţa presiunilor imperiale şi au hotărât: ,,ca orice icoană să fie înlăturată din biserici. Cine îndrăznea pe viitor să facă o icoană sau s-o cinstească, s-o aşeze în biserică sau casă particular, în cazul că era episcop sau preot ori deacon, urma să fie depus, iar dacă era călugăr sau laic să fie anatemizat şi predate autorităţilor civile spre a fi judecat, ca unul care s-a declarat duşman al Tatălui ceresc şi al dogmelor sfinte. Împăratul a mai dispus ca şi moaştele Sfinţilor să fie profanate şi arse’’ (Rămureanu, Şesan, Bodogae, IBU, EIBMO, Bucureşti, 1975, pag. 310). A fost vremea când bunii călugări de-atunci s-au ridicat împotriva acestor hotărâri eretice şi silnice. Lor li s-au adăugat femeile evlavioase şi mulţimea credincioşilor, care n-au suferit o fărădelege ca aceasta. A fost reacţia Poporului lui Dumnezeu faţă de servilismul şi lipsa de demnitate ale episcopilor vremii. Încă odată s-a dovedit că pliroma Bisericii are cuvântul decisiv în problemele teologice şi are menirea de a interveni atunci episcopii abdică de la datoriile lor sfinte. Eretic şi silnic, sinodul din 754 a fost respins de Biserică şi a intrat în istorie ca unul în care se consemnează inconsecvenţa ierarhilor în anumite împrejurări grele.

3.Sinodul II tâlhăresc, Kolimbari, 2016

A fost pregătit decenii la rând, dar de la început observatorii atenţi au remarcat gravele abateri teologice şi canonice intervenite în pregătirea lui, încât nu aveau mari aşteptări în această privinţă. Fiindu-ne contemporan, putem lesne constata că pseudo-sinodul e o mostră de amestec al puterilor străine în Biserică, cele care au dictat dinainte, prin interpuşi, hotărârile sale. Lucrările propriu-zise n-au fost decât un simulacru de dezbateri, admiţându-se mici schimbări, spre a-i da o aparenţă de veridicitate şi credibilitate.

Călugării parabolani prezenţi la Efes în 449 au fost înlocuiţi cu serviciile secrete americane. Spun surse prezente la Kolimbari că episcopii au fost umiliţi, acceptând să fie poercheziţionaţi ca nişte pungaşi de rând, la intrarea în sala lucrărilor. Drept de vot au avut numai pseudo-patriarhii, adică întâi stătătorii Bisericilor ,,reprezentate’’. Unde s-a mai văzut asta în istorie? N-au lipsit nici presiunile şi intimidările, şi cu toate acestea 33 dintre cei prezenţi au refuzat să semneze toate documentele în întregul lor, conştienţi fiind că acestea sunt eretice şi n-au ce căuta în viaţa Bisericii.

Pseudo-sinodul oficializat, prin documentele sale, introducerea ecumenismului, colecţia tuturor ereziilor lumii, în Biserică. Faptul e de o gravitate capitală. Ecumenismul a existat şi până acum în Biserică, ştim bine că toţi episcopii români sunt, de multe decenii, ecumenişti. Acesta a fost criteriul esenţial de alegere şi întronizare a lor. Acum ecumenismul capătă ,,legitimitate’’, în opinia ierarhilor. Au fost recunoscute sectele şi celelalte comunităţi eretice ca fiind ,,biserici’’. Graniţele dintre Dreapta Credinţă şi erezii s-a încercat a fi şterse. Sfintele Canoane sunt încălcate sistematic. Căsătoriile mixte au fost aprobate, chipurile din grijă pentru cei care şi-au căutat însoţiri în spaţiul eretic extra-ortodox.

În momentul de faţă pseudo-ierarhii români, intraţi într-o crasă criză de legitimitate, caută să se dezvinovăţească şi să se justifice. Zadarnic, se pare că pentru ei nu mai există drum de întoarcere. Schisma bate la uşă şi nu există nicio îndoială că vor face şi acest ultim pas în căderea lor, recunoscând schismaticii ucraineni.

Mulţi au reproşat celor prezenţi în Creta că nu a confirmat hotărârile Sfintelor Sinoade anterioare. Nici n-aveau cum şi oricum decizia n-ar fi avut nicio greutate. Filiaţia pseudo-sinodului din Creta este clar în linie directă cu cele două sinoade eretice despre care-am scris mai sus.

Poporul binecredincios a avut o reacţie imediată: a respins pseudo-sinodul şi a cerut pseudo-ierarhilor condamnarea lui şi retragerea imediată a lor din CMB. Din păcate, ne confruntăm cu o situaţie unică în istorie când toţi episcopii unei ţări sunt căzuţi în erezie, ca atare, instrumentul sinodal de condamnare a ereticilor nu mai există. Să aşteptăm ca pseudo-ierarhii noştri să se condamne între ei? Soluţia există în înţelepciunea Dumnezeiască şi ea se va arăta la vremea cuvenită.

Se caută a se minimaliza opoziţia preoţilor nepomenitori, puţini la număr, urmaţi de miile de credincioşi care şi-au afirmat, prin diferite modalităţi, împotrivirea faţă de introducerea ereziilor în Biserică. Să nu uite domniile lor, şezătorii pe scaunele episcopale, că adevărurile lui Dumnezeu se pot exprima chiar şi printr-un singur glas. Sfântul Maxim Mărturisitorul stă mărturie peste veacuri. Oricum, pseudo-sinodul cretan s-a nascut mort, a fost respins şi condamnat de Biserică, la noi şi în Grecia şi în alte părţi ale lumii ortodoxe. Şi să nu uităm că Bisericile care au refuzat să participe s-au pronunţat împotriva sinodului pretins mare şi sfânt. Strădaniile de-acum ale ierarhilor noştri de a ,,implementa’’ hotărârile pseudo-sinodului cretan seamănă, din ce în ce mai mult, cu încercarea de a resuscita un cadavru intrat în descompunere, la trei ani de la deces.

Presbiter Ioviţa Vasile

14 gânduri despre „Sinoade eretice şi tâlhăreşti respinse şi condamnate de Biserică”

  1. Mai mult decât atât, treptat treptat se pun in aplicare tot felul de obiceiuri străine de Ortodoxie, nici nu mai are rost să le enumeram întrucât sau făcut articole interminabile cu dovezi palpabile, atît pe prezentul blog cât și pe altele, de asemenea vuiesc și blogurile din Serbia și Grecia cu ceea ce se petrece si pe acolo

    Apreciază

  2. Parinte, Doamne ajută !

    vreau sa va intreb ca sunteti mai in varstă :
    azi e aducerea Moastelor Sf. Foca ,
    la mine in sat tot aud de la babe ca e zi primejdioasa ca Sf. Foca si nu-i bine sa lucri…sau cica sa faci lucruri marunte, da sa prinzi animale la car nu e bine ca nu stiu ce…ca tre tinuta ziua asta ca e Sf. Foca.
    si eu i-am contrazis ca nu e nici cu rosu.nici cu Cruce neagra si e ca oricare alta zi lucratoare.
    nu e nici ocrotitorul satului nostru.
    si nici nu inseamna ca aduce foc pt ca ii e numele Foca !
    si m-am enervat oleaca pe babe ca fac ele traditie in sat 🙂 inca de Sf. Pantelimon le dau dreptate… poate si de Sf. Ana care ei o tin ca zi ploioasa ca e Sf. Ana si Sf. Foca si Sf. Pantelimon si toata sapt. e ploioasa pt acesti sfinti .
    acu…parinte…azi e zi de lucru sau e pacat sa lucru in gospodarie ?
    Ma iertati, Doamne ajuta.

    Apreciază

    1. Doamne ajuta, Domnule Ciprian Secuiu. Ceea ce se spune despre Sfintii Foca (sunt doi pomeniti in aceasta zi) sunt superstitii, Superstitiile par nevinovate, dar sunt pacate si tradeaza o credinta indoielnica. Sa nu legam nicio superstitie de numele celor doi Sfinti. Se cuvine sa-i cinstim ca pe orice Sfant al lui Dumnezeu. Astazi lucram in mod obisnuit, cu gandul la Dumnezeu Atotputernicul si la Sfintii Sai. Doamne ajuta.

      Apreciază

      1. asa credeam si eu. Multumesc.
        da va rog Părinte , daca tot sintem mici sa ne adresam cum se cuvine.
        adica pt. sfintia voastra ” Părinte”, si pt mine
        simplu cu Ciprian sau țăran sau prostănac.
        va rog renuntati pt mine la adresarea cu ” domnule”! ma jigniti 🙂
        si nu sunt secui ! sunt român !
        Doamne ajută !

        Apreciază

        1. Sunt convins ca sunteti roman de vita veche. Apelativul ,,secui” a fost o gluma. Dar sa stiti ca in Maramures exista o doamna unguroaica, fosta reformata, botezata ortodoxa, care marturiseste Ortodoxia mai mult decat toti ierarhii romani la un loc.

          Apreciază

      2. … veni acu o furtuna cu ploaie de vâjâie acoperisurile 🙂
        mno’… acu batranele o sa-mi zica :
        ” no’ ai vazut ca e zi primejdioasă, no…ai vazut ca nu poti lucra nimic … „!

        Apreciază

  3. aaa…si sper sa nu se supere Sf. Foca pt ca le-am zis la batrane ca Sf. Foca nu-i asa mare , nu-i Sf. Nicolae sau Gheorghe sau altu care cu rosu.
    oare s-a suparat Sf. Foca pe mine ca am zis sa nu tinem ziua lui asa ca una primejdioasa daca lucri ?

    Apreciază

  4. Nu intamplator publicarea acestui articol a avut loc cu ocazia zilei de nastere a pseudo-patriarhului BOR, aflat vremelnic la conducere, la implinirea varstei de 68 de ani.
    Spunea un sfintit Parinte „Unul singur este Domnul. Una singură este credinţa care ne uneşte. Unul singur este Botezul pe care l-am primit. Unul singur este Dumnezeu şi Tatăl nostru, care stăpâneşte peste toţi credincioşii şi a Cărui putere se revarsă prin intermediul membrilor Bisericii şi Care locuieşte în noi toţi. De aceea, deci, trebuie să fim cu toţii una.”
    Pastorii cei buni si intelepti ai poporului binecredincios ortodox, trebuie “să se nevoiască a păzi unitatea Duhului, întru legătura păcii” (Efeseni 4, 3), prin harul lui Dumnezeu si luptă duhovnicească conştientă şi susţinută.
    La talharescul sinod cretan, cel care inca pastoreste BOR, a semnat tradarea Ortodoxiei, tăierea în mai multe bucăţi a hainei Bisericii, smintirea si imbolnavirea cu erezia aducatoare de moarte a pleromei ortodoxe pe care insusi Hristos, l-a invrednicit sa o pazeasca. Prin semnatura sa si a sinodalilor sai, a navalit peste noi, cearta, lupta şi dezbinarea în Biserică, raul cel mai mare pe care il puteau face. Fiinţa noastră ca neam e ameninţată să piară, nu de satanistul bolsevism, ci de distrugatorul ecumenism.
    El este propovaduit din scaunul inalt al puterii bisericesti, in cardasie cu puterea politica ascultatoare fidela de stapanii nemilosi din afara, care propaga ura, tulburatoarea nebunie si nelegiuire, pentru distrugerea constiintei ortodoxe, a dragostei fata de neam si tara, traditii si stramosi.
    Aude presedintele sinodului BOR, cuvintele dumnezeescului Ioan Hrisostom:
    ” Nu ne sunt oare de ajuns celelalte erezii, de ne mai îmbucătăţim şi noi pe noi înşine? Nu-l auzi pe Pavel, care spune: „Dar dacă vă muşcaţi unul pe altul şi vă mâncaţi căutaţi sa nu vă nimiciţi unul pe altul”? Te întreb: Umbli departe de turmă, şi nu te temi de lupul care dă târcoale turmei? „Duşmanul vostru, spune Petru, umblă răcnind ca un leu, căutând pe cine să răpească”. Iată înţelepciune de păstor!
    Hristos nici nu l-a lăsat pe duşman înlăuntru între oi, ca să nu înspăimânte turma, dar nici nu l-a dus departe de turmă, ca, prin frica de fiară, să adune toate oile înlăuntru. Nu-L cinsteşti pe Tatăl? Teme-te atunci de duşman! Dacă te desparţi de turmă, te va înhăţa negreşit!”
    A prigonit, a osandit, a necinstit, Preotii lui Hristos , care au indraznit sa marturiseasca Adevarul, a neglijat, a umilit, pe cei mici, care i-au urmat, ingradindu-se de erezia propovaduita fatis si fara rusine, uitand se pare ca si pentru acestia s-a rastignit Hristos.
    A stricat pacea cea după Dumnezeu, pace care izvorăşte din unirea cea duhovnicească.
    Nu a luat seama la cuvintele Apostolului**:
    „Cei ce voiţi să vă îndreptaţi prin Lege v-aţi îndepărtat de Hristos, aţi căzut din har;
    Voi alergaţi bine. Cine v-a oprit ca să nu vă supuneţi adevărului?”
    E păcat de neiertat, vrednic de osândă şi aducător de multă pedeapsă, să dezbini Biserica, să pricinuieşti certuri în sânul ei, să dai naştere la discordie.
    „Orice împărăţie care se dezbină în sine se pustieşte” (Mt 12, 25).
    Ce lucru infricosator, de care nu tine seama cel care are o atat de mare datorie in fata Mantuitorului Hristos!
    Dar ne intrebam, mai IL recunoaste ca Domn, Stapan si Drept Judecator?
    Cuvintele Fericitului Martir, Ieroschimonah Daniil dela Rarau, nadajduiesc sa ajunga si la cel, care prin voia Domnului, ocupa scaunul Patriarhiei BOR:
    „***Câtă murdărie grămădită în viaţa ascunsă a fiecăruia, cât băligar de păcate care face din suflet o hazna, cât puroi care astupă urechile și înăbuşe inimile! Trebuie să fie ars în cenuşă de minunea acelui foc duhovnicesc pe care a venit să îl aprindă Hristos.

    Şi tu, întrebătorule, ce vrei să afli o întrebare de viaţă, fără a fi profet, deschide cartea de sfârşit a Evangheliei. Prin slovele ei vei urca şi vei vedea departe ceva din sângeriul amurg al celei din urmă înserări a Apocalipsului. Atunci drept răspuns îţi va ţâşni un strigăt neîndoios: Vine bestia, Vine Antihristul! Vine spiritualitatea Răului, a Celui ce se îmbracă pentru a înşela în înger de lumină.

    Să nu ne minţim. Există şi o spiritualitate a Celui întunecat, foarte asemănătoare cu cea a Hristosului. Ea se apropie mai puternică decât oricând. Cu cât lumina creşte, cu atât şi umbra e mai neagră. Aceasta este aşa fără vreo sminteală pentru că Domnul Slavei vine, vine deasupra veacurilor, mai fatal ca orice. Dacă ne este dat ceva nou pentru cei ce voim să slujim Semnul Răstignirii, nu este o nouă spiritualitate, ci o nouă pocăinţă voinică şi aspră ca pentru nişte adevăraţi ostaşi ai celui ce vine pe calul alb de apoi”.
    Spunem tare că numai învăţând şi râvnind “”zelul apostolilor, jertfa mucenicilor şi simplitatea călugărilor”“, vom birui!
    Asa sa ne ajute Bunul Dumnezeu, pe toti,Amin.
    AVVA PARINTE!

    *Sfantul Ioan Gura de Aur “Cuvântări împotriva anomeilor. Către iudei“
    **Epistola către Galateni a Sfântului Apostol Pavel5;4,7,15

    Apreciază

  5. La Conferinta inter-ortodoxa Tesalonic 2004 s-a afirmat:
    „În orice caz, cineva nu poate presupune că va mărturisi şi va propovădui credinţa ortodoxă începând cu o trădare a credinţei. Însăşi participarea la “Conciliul Mondial al Bisericilor” şi dialogurile teologice cu papiştii, protestanţii şi monofiziţii eretici constituie o negare a unicităţii Bisericii, o egalizare care pune Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică în rând cu ereziile şi schismele. După cum s-a spus, este cea mai mare erezie ecclesiologică din istoria Bisericii. Pururea-pomenitul Mitropolit de Samos, Înalt Preasfinţitul Irineu, exprimând poziţia ortodoxă a multor ierarhi, a pus întrebarea: “Cum se poate ca ierarhi ortodocşi să ia parte la o organizaţie bisericească în care Sfânta Treime este lepădată, participanţii cred că Biserica lui Hristos a fost spulberată în bucăţele, că fiecare erezie este parte a unui întreg, şi că Biserica Ortodoxă din Răsărit este asemenea doar una dintre bucăţi?“Cu adevărat, nu este nici măcar unul dintre Sfinţii Apostoli şi Părinţi ai Bisericii, a căror învăţătură, viaţă sau lucrare să poată fi folosită drept pildă care să îndreptăţească participarea şi rămânerea noastră în adunarea nelegiuită a ereticilor, cum este “Conciliul Mondial al Bisericilor,” şi alte asemenea concilii şi adunări.”
    Crescut si adapat la izvoarele ecumenismului, indoctrinat cu invataturile satanistului organ CMB, facand pact pe ascuns cu ereticii si masonii donatori ctitori ai Catedralei Mantuirii Neamului, supusi intunecatilor stapani ai ocultei mondiale illuminati, de sorginte luciferica, pseudo-patriarhul BOR, a devenit omul potrivit pentru scaunul pe care il va ocupa pana la sfarsitul vietii sale pamantesti.

    Astazi erezia cea mai influenta la nivel mondial este erezia iudaica a talmudismului luciferic, a sionismului mistic satanist. Propaganda prozelita a acestor erezii cuprinde intreaga lume, atacul este unul la nivelul mintii oamenilor, a mentalitatilor, in incercarea lor de a realiza o iudaizare talmudica a lumii.
    Toate aceste structuri ale raului, toti acesti slujitori ai Satanei, cu toate eforturile, logistica, infrastructura, resursele materiale imense, cu toate puterile lor oculte, diavolesti, sunt jocuri de umbre pe pereti, fum si iluzie in fata Puterii Dumnezeiesti, pe care Hristos o da celor ce nu se dezlipesc de El. Stim ca biruinta nu este din aceasta lume, ci din Cealalta, din Biserica Biruitoare care biruieste vesnic prin Hristos, iar noi cei umili, chiar neputinciosi, schiopi, putini, saraci si balbaiti ce suntem, ramanem strans uniti in Biserica Luptatoare , in jurul Preotilor care drept invata cuvantul Adevarului„caci cu noi este Dumnezeu”.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s