Luptaţi pentru Credinţa dată Sfinţilor, odată pentru totdeauna (Iuda 1, 3)

Biserica lui Hristos îl sărbătoreşte astăzi pe Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan, cel pe care l-a ales Dumnezeu să scrie Cartea Apocalipsei, prin care ne dă minunate învăţături despre viitorul lumii şi sfârşitul veacului acesuia.

În capitolul 8 al Cărţii, versetele 2 şi 3, ni se descrie imaginea îngerilor care stau înaintea lui Dumnezeu: ,,Şi a venit alt înger şi a stat la altar, având cădelniţă de aur, şi i s-a dat lui tămâie multă, ca s-o aducă împreună cu rugăciunile tuturor Sfinţilor, pe altarul de aur dinaintea tronului. Şi fumul tămâiei s-a suit, din mâna îngerului, înaintea lui Dumnezeu, împreună cu rugăciunile Sfinţilor’’.

Descrierea aceasta ne aduce în faţă slujirea sfinţiţilor slujitori din bisericile noastre. Întocmai cum îngerul aduce lui Dumnezeu jertfă de tămâie în cădelniţa de aur, preotul aduce tămâia ca ardere în cădelniţă, iar fumul acesteia se înalţă către Dumnezeu, laolaltă cu rugăciunile tuturor Sfinţilor. Slujirea noastră în biserică se uneşte cu slujirea Îngerilor şi cu cea a Sfinţilor, încât putem spune că toate făpturile sunt chemate la această slujire Dumnezeiască. Suntem, aşadar, în comuniune unii cu alţii, suntem în comuniune cu Îngerii şi cu Sfinţii, ale căror sfinte rugăciuni pentru binele oamenilor nu încetează, zi şi noapte, a se înălţa către tronul cel ceresc al lui Dumnezeu.

Citind cuvintele Sfântului Ioan Evanghelistul, ne dăm seama ce păcat imens comit cei care s-au lepădat de Sfinţi şi de Credinţa acestora, cât de mult greşesc cei orbiţi de necredinţă atunci când afirmă cu semeţie că n-au nevoie de mijlocirea Sfinţilor, că ei se adresează direct lui Dumnezeu, când Scripturile Sfinte ne spun că ,,prin Sfinţii care sunt pe pământul Lui, minunată a făcut Domnul toată voia întru ei’’ (Psalmul 15, 3). Cartea Apocalipsei ne mai vorbeşte de ,,răbdarea şi Credinţa Sfinţilor’’ (13, 10), de faptul că Sfinţii ,,păzesc poruncile lui Dumnezeu şi Credinţa lui Iisus’’ (14, 12), iar Sfântul Apostol Iuda ne îndeamnă: ,,luptaţi pentru Credinţa dată Sfinţilor, odată pentru totdeauna’’ (3).

Dacă nu suntem nişte vajnici luptători pentru Credinţa Sfinţilor, care este şi a noastră, măcar să nu dăm hulitorilor prilej ca să-şi bată joc de ea, iar dacă totuşi o fac, să ne depărtăm de ei, ca de unii care ,,s-au abătut şi au căzut în păcat, fiind singuri de sine osândiţi’’ (Tit 3, 10-11).

Pentru rugăciunile tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi păcătoşii. Amin.

Cinstiţi cititori din ţară şi străinătate,

Link-ul de mai jos este pentru cei care vor să apere Sfânta Credinţă Ortodoxă împotriva ereziilor ecumeniste şi, în acest sens, doresc să semneze petiţia Bisericii din Bihor pentru înlaturarea ,,episcopului’’ apostat Drincec Sofronie. Vă binecuvântez pe toţi şi vă mulţumesc.

https://www.petitieonline.com/susinem_demersul_credincioşilor_bihoreni_de_trimitere_in_judecat_a_episcopului_sofronie_drincec

Presbiter Ioviţa Vasile

6 gânduri despre „Luptaţi pentru Credinţa dată Sfinţilor, odată pentru totdeauna (Iuda 1, 3)”

  1. Sa fie blagoslovit cuvantul Sfintiei Voastre, in vecii nesfarsiti, Cinstite Parinte Vasile!

    Sfintul loan Teologul şi Evanghelistul a fost fiul lui Zevedei pescarul şi al Salomeei, fiica lui losif, logodnicul Preasfintei Fecioare Maria şi Maica lui Dumnezeu. Chemat fiind de Domnul să îi urmeze Lui, el îndată şi-a lăsat la o parte mrejele pescăreşti şi, împreună cu fratele lui lacov, I-a urmat Domnului. De atunci şi pînă la sfîrşit, nedespărţit a rămas loan de Domnul. Cu Petru şi cu lacov, el a fost de faţă la Învierea fiicei lui lair şi la Schimbarea la Faţă a Domnului. La Cina cea de Taină, el a fost Ucenicul Iubit care şi-a rezemat capul de pieptul Domnului. Cînd la Răstignire toţi apostolii se împrăştiaseră care încotro de frica iudeilor, doar acest loan şi cu Maica lui Dumnezeu au rămas nedespărţiţi de piciorul Crucii, pînă la sfirşit. loan ascultare a făcut de Domnul, şi a fost fiu Maicii lui Dumnezeu, după cuvîntul pe care i l-a zis Domnul de pe Cruce. El a luat-o la casa lui pre Maica lui Dumnezeu, Preasfînta Fecioară Maria, şi a slujit-o ca un fiu, pînă la sfînta ei Adormire. După Sfînta Adormire, loan l-a luat pe ucenicul său Prohor şi împreună au mers să predice Evanghelia în Asia Mică. El cel mai mult a vieţuit şi s-a nevoit la Efes.
    Prin cuvîntul lui plin de putere multă şi prin minunile lucrate întru Numele lui Hristos, el a adus la adevărul credinţei creştine mult popor păgînesc. Prin predicarea lui, acest Sfînt Apostol a zguduit înseşi temeliile păgînismului. Plini de ură, păgânii l-au legat şi l-au trimis la Roma, înaintea împăratului Dometian. Dometian l-a torturat şi l-a biciuit, dar nici cumplita otravă vrăjitorească pe care a fost nevoit să o bea, nici grăsimea clocotită în care a fost aruncat, nu i-au putut face vreun rău.
    Împăratul, îngrozit, a crezut că loan este un nemuritor, şi l-a exilat în Insula Patmos.
    Acolo mai departe loan a adus la Domnul mulţime de popor păgînesc, botezîndu-i întru Numele Sfintei Treimi şi predicînd puternic cu cuvîntul şi cu minunile.
    El a întărit acolo minunat Biserica lui Dumnezeu. În Insula Patmos a scris Sfintul loan şi Evanghelia care îi poartă numele, şi Cartea Apocalipsei. În timpul împăratului Nero, care a graţiat la un moment dat toţi întemniţaţii şi exilaţii, a plecat şi Sfîntul loan din Patmos şi s-a întors la Efes. El a mai trăit aici cîtăva vreme, întărind lucrarea sfinţeniei începută mai demult.
    El a fost în vîrstă de peste una sută ani cînd a plecat la Domnul. Cînd ucenicii au deschis la cîtăva vreme sfintul lui mormînt, ei nu au mai aflat trupul Evanghelistului înăuntru. În ziua de opt mai a fiecărui an, un praf ieşea din locul mormîntului lui, minunat de parfumat şi vindecător de toată boala şi neputinţa.
    După o viaţă lungă plină de nevoinţe cumplite şi de roade duhovniceşti bogate şi îmbelşugate, Ucenicul Iubit al Domnului, Sfîntul loan de Dumnezeu Cuvîntătorul, Stîlp şi Temelie al Bisericii lui Hristos, s-a mutat la locaşurile cele cereşti ale bucuriei Domnului său.

    CÂNTARE DE LAUDĂ LA SFÂNTUL IOAN CUVÂNTĂTORUL DE DUMNEZEU ŞI EVANGHELISTUL

    Sfântul Evanghelist Ioan,
    Fiul lui Zevedei pescarul, foarte tânăr a fost când a ars de dragoste către Domnul.
    El cel mai credincios prieten
    Al Domnului a fost, cu suflet curat, feciorelnic,
    Cu sufletul plin de curăţia iubirii,
    Străvăzător şi viteaz.
    El minuni mari a propovăduit, rupt-a peceţile veşniciei.
    El soarta lumii o a văzut, din capăt până în capăt.
    El iubirea o a propovăduit,
    Întru iubire umblat-a.
    El până la Tronul Celui Preaînalt înălţatu-sa cu iubirea.
    El proslăvitu-sa întru iubire,
    Precum fruntea muntelui albă de nea:
    El Fiul Tunetului se cheamă, proroc înfricoşat,
    Dar cu inima plină de blândeţe.
    O, Sfinte Părinte Ioane, Văzătorule al Tainelor Dumnezeieşti,
    O, preaputernice sfinte, du rugăciunile noastre
    Prietenului tău şi Mântuitorului nostru!
    Apropie-ne pre noi de Domnul,
    De Domnul Cel Blând şi Puternic,
    Pre noi cei nevrednici să ridicăm privirea la El,
    Apropie-ne măcar de Picioarele Lui!

    Extras din Proloagele de la Ohrida– Sfântul Nicolae Velimirovici, Editura Egumeniţa.

    Apreciază

  2. O minunata intamplare din viata Sfantului Apostol si Evanghelist Ioan

    Încă nu se cuvine a tăcea şi pe aceasta, pe care ne-o mărturiseşte Clement Alexandrinul († 215).
    Apostolul, pe când umbla în Asia prin cetăţi, a văzut odinioară un tânăr pornit din fire a face binele, pe care luându-l l-a învăţat şi l-a botezat. Apoi, vrând să se ducă de acolo în altă parte la propovăduirea Evangheliei, înaintea tuturor a încredinţat pe tânărul acela episcopului acelei cetăţi, ca să-l înveţe pe el la tot lucrul bun. Iar episcopul luând pe tânăr, l-a învăţat pe el Sfânta Scriptură. Dar nu se îngrijea de dânsul, aşa precum îi era datoria, nici nu-i da o învăţătură că aceea care se cuvine tinerilor, ci l-a lăsat în voia lui şi după puţină vreme a început tânărul a vieţui rău, a se îmbăta şi a fura.

    Apoi s-a apucat de tovărăşie cu tâlharii, care luându-l, l-au dus în pustie şi suindu-l în munte, l-au făcut căpitan al bandei lor şi făceau război cu puterea la drumul mare. Iar după câtăva vreme, întorcându-se Ioan, a venit în cetatea aceea şi auzind de tânăr că s-a îndărătnicit şi s-a făcut tâlhar, a zis către episcop: „Să-mi dai amanetul pe care ţi l-am lăsat spre pază, ca în nişte mâini credincioase. Să-mi aduci tânărul pe care înaintea tuturor ţi l-am încredinţat ca să-l înveţi frica lui Dumnezeu”. Iar episcopul a zis cu plângere: „A pierit tânărul, a murit cu sufletul, iar cu trupul face tâlhărie pe la drumuri”. Iar Ioan a zis episcopului: „Oare aşa se cădea ţie să păzeşti sufletul fratelui tău? Să-mi dai un cal şi un om ca să mă ducă să-l caut pe acela pe care tu l-ai pierdut”. Şi plecând, când a sosit Ioan la tâlhari, i-a rugat pe ei ca să-l aducă la căpitanul lor. Şi-l duseră. Văzând tânărul pe Sfântul Ioan s-a ruşinat şi, sculându-se, fugea în pustie. Iar Ioan, uitându-şi bătrâneţile sale, alerga după dânsul strigând: „Întoarce-te fiul meu la părintele tău, şi nu te deznădăjdui de greşala ta, primesc eu păcatele tale asupra mea. Deci, stai şi mă aşteaptă, că Domnul m-a trimis la tine”.

    Apoi întorcându-se tânărul, cu cutremur şi cu ruşine mare, a căzut la picioarele sfântului, neîndrăznind a căuta la faţa lui. Iar Ioan arătându-i părintească dragoste, l-a cuprins pe el, sărutându-l şi luându-l l-a dus cu bucurie în cetate, căci a aflat oaia cea pierdută.

    Apoi l-a învăţat pe el mult, povăţuindu-l la pocăinţă, în care bine ostenindu-se tânărul, a plăcut lui Dumnezeu. Şi câştigând iertare de greşelile sale, s-a mutat cu pace la Domnul.

    Apreciază

  3. Minuni ale Sfantului Apostol si Evanghelist Ioan

    În aceeaşi vreme era un creştin, care ajunsese în mare sărăcie, şi neavând cu ce să plătească datoria datornicilor săi, s-a hotărât din prea mare nelinişte să se sinucidă, rugind pe un fermecător evreu să-i dea să bea ceva de moarte. Acela, ca un vrăjmaş al creştinilor şi prieten al diavolilor, i-a dat acea băutură aducătoare de moarte. Iar creştinul, luând de la dânsul otrava purtătoare de moarte, a mers la casa lui, dar sta la îndoială şi se temea, neştiind ce să facă. Mai pe urmă, însemnând cu crucea paharul, l-a băut, dar nimic nu s-a vătămat din dânsul, pentru că semnul Crucii a luat din pahar toată otrava. Atunci se mira mult în sine că e sănătos şi nu simte nici o durere. Însă, neputând suferi supărările de la datornici, iar a mers la evreul acela ca să-i dea o otravă mai puternică, pe care luând-o, a mers la casa lui. Gândindu-se mult, iar a făcut semnul sfintei Cruci asupra paharului aceluia şi l-a băut, dar nimic n-a pătimit. Şi iar a alergat la evreu, arătându-i-se lui sănătos şi ocărîndu-l că este neiscusit în meşteşugul său.

    Iar evreul, cutremurându-se, l-a întrebat ce făcea când o bea El îi zise: „Nimic altceva decât numai cu sfânta Cruce am însemnat paharul”. Atunci evreul a cunoscut că puterea sfintei Cruci alungă moartea, însă vrând să afle adevărul, a dat din aceeaşi otravă unui câine, care bând din ea îndată a murit înaintea lui.

    Văzând aceasta evreul a alergat la Apostolul cu acel creştin, spunându-i cele ce li s-au întâmplat lor. Sfântul l-a învăţat pe evreu să creadă în Hristos şi l-a botezat. Iar creştinului celui sărac i-a poruncit să aducă o sarcină de fin, pe care Apostolul cu semnul Crucii şi cu rugăciunea prefăcu în aur fânul, poruncindu-i ca din acel aur să-şi plătească datoriile sale la cămătar, iar cu restul să-şi hrănească pe cei ai casei lui. Apoi s-a dus apostolul la Efes, şi petrecea în casa lui Domnos, unde a adus o mare mulţime la Hristos şi a făcut nenumărate minuni.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s