Să fiarbă-n inimi răzvrătirea…!

Versul acesta este luat din internaţionala comunistă, un cântec revoluţionar penibil si tamp, care-i îndemna pe oameni la nesupunere, la revoltă, la violenţă împotriva nedreptăţilor, dar, mai ales, a dreptăţilor lumii. Ce-o fi însemnând ,,răzvrătire’’? Ne lămuresc Dicţionarele noastre, normative pentru limba românească: ,,răscoală, revoltă, rebeliune’’. Şi chiar revoluţie, aş spune eu.

Când ierarhii români ne acuză, pe noi cei îngrădiţi de erezie, de răzvrătire împotriva lor, arată că nu au proprietatea termenilor. Răzvrătire înseamnă, în primul, rând violenţă. Să ne spună cu ce le-am tulburat tihna palatelor episcopale. Cu demonstraţii zgomotoase? Nu. Cu incendierea reşedinţelor domniilor lor? Doamne, fereşte. Cu alungarea domniilor lor din clădirile somptuoase, prevăzute cu crame, săli de fitness, de protocol, bai cu jacusi şi alte înlesniri necesare traiului bun? Nici vorbă! Le-am vandalizat maşinile scumpe cu care se plimbă pe şoselele partiei. Să nu fie! Şi atunci?

I-am deranjat cu aplicarea Sfintelor Canoane ale Bisericii Ortodoxe, care ne spun că atunci când ierarhii alunecă în erezie, devin pseudo-episcopi şi pseudo-învăţători! Aici e marea lor durere. Nu mai au nicio legitimitate în faţa Turmei lui Hristos şi vor să acopere acest adevăr trist cu acuzaţia de răzvrătire. Vezi, Doamne, ei sunt bine intenţionaţi, iubitori ai credincioşilor, gata să moară pentru Biserică, dar îi împiedicăm noi, mâna aceasta de nebuni care am îndrăznit să nu-i mai pomenim la Sfânta Liturghie şi la celelalte Slujbe Bisericeşti.

I-am deranjat cu faptul că am luat în serios cuvintele Sfintelor Scripturi: ,,De omul eretic, după întâia şi a doua mustrare, depărtează-te, ştiind că unul ca acesta s-a abătut şi a căzut în păcat, fiind singur de sine osândit’’ (Tit 3, 10-11).

Nu vă crede nimeni, domnilor, decât poate cei de-un cuget cu dumneavoastră, ecumeniştii, cocoţaţi în toate toate posturile administrative ale Bisericii Ortodoxe Române, sau în parohiile aducătoare de mari venituri.

Aţi luat termenul acesta ,,răzvrătire’’, din vocabularul comunisto-bolşevic şi încercaţi să ni-l aplicaţi nouă, deşi bine ştiţi că nu ni se potriveşte. Nu v-am atins nici măcar cu mângâierea unei flori suave de primăvară. Doar v-am pus în faţă nişte adevăruri care nu vă dau linişte şi tihnă. V-am pus în faţă nişte oglinzi nemincinoase, care vă arată aşa cum sunteţi. Asta vă sperie de moarte.

Presbiter Ioviţa Vasile

5 gânduri despre „Să fiarbă-n inimi răzvrătirea…!”

  1. Hristos a înviat!

    Dumnezeu să va ierte şi să vă rânduiască un loc binecuvântat de odihnă alături de drepţii Săi, Cuvioase Părinte Petroniu, acolo unde *asculţi glasul celor ce se veselesc, vezi bucuria îngerilor, odihna cerească, slava dumnezeiască şi, mai mult decât toate, strălucirea celei mai curate şi a celei mai desăvârşite lumini!
    „Intră în Ceruri, odihneşte-te în sânul lui Avraam, priveşte corul îngerilor, slava şi strălucirea preafericiţilor, sau mai bine uneşte-te cu corul lor şi bucură-te!”
    „Înfăţişează-te înaintea Marelui Împărat şi fii plin de lumina cea de Sus!” Amin
    Au trecut în zbor cei 3 ani de când Mărturisirea Cuvioşiei Voastre, ne dădea tuturor putere şi ne aducea o rază de speranţă în acest veac al Apostaziei, întunecat de norii aducători de moarte duhovnicească, care s-au răspândit peste neamul românesc.
    Aţi luptat cu bărbăţie şi curaj, aţi suferit pătimiri şi aţi învins în luptă dreaptă, Cuvioase Părinte Petroniu, hidra ecumenistă şi fiara masonică care v-au ademenit şi au încercat să vă răpună!
    Slugă credincioasă a Domnului Hristos, nădăjduim să auziţi glasul prea dulce al Domnului și Dumnezeului nostru care vă va spune: **„Veniti binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia pregătită vouă de la întemeierea lumii.“!
    Amin

    *Sfântul Grigorie Teologul-Părintele Mitrofan, Viața repausaților noștri și viața noastră după moarte, Editura Credința strămoșească, Petru Vodă – Neamț, 2010, pp. 432-433
    **Matei 25;34

    Apreciază

  2. Hristos a înviat!

    Sfinţitul Mãrturisitor, Pãrintele Gheorghe Calciu“cel-nebun-pentru-Hristos“, cum l-a numit Ioan Ianolide, mãrturisitorul prin excelenţã al Ortodoxiei româneşti din secolul XX, spunea într-unul din studiile referitoare la „masonerie şi rolul ei distructiv pentru ordinea creştinã şi pentru valorile tradiţionale ale popoarelor”:
    ” Masoneria este o organizaţie secretã internaţionalã, anticreştinã şi satanicã, pentru cã intenţioneazã sã stabileascã o “nouã ordine mondialã” (ceea ce, în parte, a şi reuşit), înlocuind adevãrul divin al creştinismului cu o religie fabricatã, un amestec obscur şi demonic de adevãr şi minciunã, în care creştinismul este “doar o parte a adevãrului”.
    Unul dintre idealurile urmãrite cu perseverenţã de francmasonerie este desfiinţarea religiilor (a creştinismului în special, aşa cum am arãtat deja) şi a naţiunilor, urmãrind crearea unei singure naţiuni şi a unui singur guvern mondial, cu o “nouã ordine mondialã”, care va permite membrilor sãi sã devinã conducãtorii întregii omeniri. Naţiunile, Bisericile şi monarhiile sunt piedici foarte serioase în faţa acestui plan diabolic. De aceea, una dintre lozincile Revoluţiei franceze era aceasta: “Cu maţele ultimului popã îl vom spânzura pe ultimul rege!…Masonii nu înceteazã a se revolta împotriva Lui(n.m.Mântuitorul IISUS HRISTOS), pentru cã sunt rãzvrãtiţi şi adepţi ai Marelui Rãzvrãtit, Lucifer. Ca şi el, ei ştiu cã sunt “stãpânitorii lumii acesteia“, despre care Iisus a spus: “Dar Eu vă spun adevărul: Vă este de folos ca să mă duc Eu. Căci dacă nu Mă voi duce, Mângâietorul nu va veni la voi, iar dacă Mă voi duce, Îl voi trimite la voi.Şi El, venind, va vădi lumea de păcat şi de dreptate şi de judecată. De păcat, pentru că ei nu cred în Mine;
    De dreptate, pentru că Mă duc la Tatăl Meu şi nu Mă veţi mai vedea; Şi de judecată, pentru că stăpânitorul acestei lumi a fost judecat.”(Ioan,16;7-11)
    Într-adevãr, stãpânitorul lumii acesteia a şi fost judecat. Oamenii ştiu acest lucru, dar fiii întunericului îi ţin în cursa lor, prin foame, prin teroare, prin abuz de putere, prin ignoranţã şi printr-o organizare lumeascã strictã, care pare invincibilã. Dar puterea lui Dumnezeu va risipi puterea “stãpânitorului acestei lumi“, cum omul risipeşte, printr-un simplu gest al mâinii, pânza-capcanã a pãianjenului”.

    Text apãrut mai întâi în volumul: “Rugãciune şi luminã misticã. Eseuri şi meditaţii religioase” (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1998), iar mai apoi în “Homo americanus. O radiografie ortodoxã” (Editura Christiana, Bucuresti, 2002 si re-editata in 2007).

    Apreciază

  3. Hristos a înviat!
    Mai fac o scurtă precizare, reamintind tuturor :

    Afurisania împotriva francmasoneriei dată de către Ciprian, Arhiepiscopul Ciprului (1815)

    „Prin urmare, spunem că, oricine fiind îmbrăcat în sfintele veșminte cu epitrahil și omofor, și un astfel de om vă va bine vesti vouă o altă Evanghelie afară de ceea ce am bine vestit vouă, măcar de ar fi si Înger din cer, anatema să fie. (Galateni, I, 8-9) Deci, oricâți se alătură cu grăbire acestei slujbe drăcești și nelegiuite a francmasoneriei, și toți cei ce îi urmează în mândria și rătăcirea lor, să fie afurisiți și dați anatemei de către Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. După moarte, ei nu vor avea parte de iertare și dezlegare. Suspinând și tremurând, precum Cain, vor fi ei asupra pământului. (Facere IV, 14). Pământul se va deschide și îi va înghiți ca pe Dathan si Aviron (Numeri XVI, 31-32). Urgia lui Dumnezeu va fi asupra capetelor lor, și partea lor cu Iuda vânzătorul. Îngerul Domnului îi va izgoni cu sabia de foc, și, până la sfârșitul vieții lor, nimic nu vor dobândi. Fie ca lucrările și meșteșugurile lor să fie blestemate și să se înece într-un nor de praf, ca o arie de treierat în miezul verii. Și toți cei ce vor stărui în răutatea lor vor avea parte de o atare răsplată. Dar toți cei ce vor ieși din mijlocul lor și se vor deosebi, și vor scuipa urâcioasa lor erezie, și se vor lepăda de blestemata lor mândrie, unii ca aceștia vor primi plata zelotului Fineas; adică vor fi binecuvântați și iertați de către Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, Treimea cea singură neamestecată și nedespărțită, Unul Dumnezeu în ființă, și de către noi, smeriții Săi slujitori.”

    † Arhiepiscopul Ciprian al intreg Ciprului si Noii Justiniana
    † Mitropolitul Hrisant al Pafosului
    † Mitropolitul Meletie al Citiului
    † Mitropolitul Lavrentie al Cyrului

    Cipru, 2 februarie, 1815

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s