Delirul papistaşilor . Din documentele conciliului I Vatican (1869-1870)

,,Papa este om dumnezeiesc şi dumnezeu omenesc. De aceea nimeni nu-l poate judeca sau condamna. Papa a dobândit dumnezeiasca stăpânire care este nelimitată (absolută). Pentru papa sunt posibile pe pământ exact cele care sunt posibile în Cer pentru Dumnezeu. Tot ceea ce a făcut papa este ca şi cum ar fi făcut Dumnezeu. Poruncile lui trebuie să la împlinim ca pe poruncile lui Dumnezeu. În lume, papa este acelaşi lucru cum este Dumnezeu sau cum este sufletul în trup. Stăpânirea papei este mai înaltă decât orice altă stânire creată, pentru că această stăpânire a lui, într-un anumit fel, se prelungeşte în cele cereşti, în cele pământeşti şi în cele de dedesupt, ca să-şi găsească justificare întru el cuvintele Scripturii: ,,Toate le-a supus sub picioarele lui’’ (vezi I Cor. 15, 27 şi Efes. 1, 22).

Toate au fost supuse stăpânirii şi voinţei papei şi nimeni şi nimic nu i se poate împotrivi. Dacă a atras cu sine în iad milioane de oameni, nimeni dintre ei nu va avea dreptul să-l întrebe: ,,Sfinte Părinte, de ce faci aceasta?’’ Papa este infailibil precum este şi Dumnezeu şi are putere să facă orice face Dumnezeu.

Voinţa lui Dumnezeu şi, prin urmare, şi a papei care este vicarul (locţiitorul)  lui Dumnezeu, are stăpânire peste tot. Papa poartă două săbii la brâu, arătând prin aceasta că stăpâneşte peste cele duhovniceşti şi peste cele lumeşti, peste patriarhi şi peste episcopi, peste împăraţi şi peste regi. Toţi oamenii din lume sunt supuşii lui. Acela este totul, este mai presus de orice, şi le are înlăuntrul său pe toate. Orice laudă sau dezaprobă acela, toţi trebuie să laude sau să dezaprobe.

Papa poate schimba firea lucrurilor, poate face orice din nimic. El are putere de a face din minciună adevăr, are putere să facă orice îi este plăcut, chiar împotriva adevărului, în afara adevărului şi în ciuda adevărului. Poate formula obiecţii împotriva Apostolilor şi a poruncilor pe care ei le-au dat. El are dreptul şi puterea să îndrepte în Noul Testament orice consider necesar; poate schimba chiar şi Tainele care au fost rânduite şi instituite de Iisus Hristos. El are o astfel de putere în cer, încât poate proclama sfinţi pe oricine vrea dintre morţi, chiar şi împotriva tuturor convingerilor din exterior şi în ciuda părerilor cardinalilor şi episcopilor care ar cugeta să se împotrivească la aceasta.

Papa are stăpânire asupra purgatoriului şi a iadului. El este Stăpânul lumii. Cu nelimitata sa putere, el le săvârşeşte pe toate potrivit voinţei sale, şi are puterea să săvârşească mai multe decât cunoaştem noi sau acela. A se îndoi cineva de puterea sa, constituie o ierosilie. Puterea şi stăpânirea sa sunt mai presus şi mai mari decât puterea şi stăpânirea tuturor Sfinţilor şi a Îngerilor. Nimeni nu are dreptul, chiar şi cu gândul, să protesteze împotriva hotărârii sau judecăţii sale.

Stăpânirea papei nu are măsură, nici limite. Cel care neagă supremaţia papei, păcătuieşte împotriva Duhului Sfânt, împarte pe Hristos şi este eretic. Numai papei i s-a dat puterea să ia orice vrea de la cineva şi să dea altuia. Papa are puterea să ia şi să împartă împărăţii, regate, principate şi orice fel de stăpânire. El primeşte puterea direct de la Dumnezeu, iar împăraţii şi regii, de la papa’’.

În loc de comentarii: ,,Pe papa să-l blestemaţi, căci el este pricina relelor’’ (Sfântul Cosma Etolianul).

Presbiter Ioviţa Vasile

Un gând despre „Delirul papistaşilor . Din documentele conciliului I Vatican (1869-1870)”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s