Care mărire stă pe pământ nemişcată?

Patriarhul Irinei al Serbiei s-a petrecut din lumea aceasta. Dacă timpul s-ar putea da înapoi, aş fi dorit ca dumnealui să fie un vrednic ierarh, care să se fi opus celor hotărâte şi semnate la sinodul tâlhăresc din Creta, diabolicul supermemorandum şi celelalte documente eretice, mai ales că ar fi avut susţinerea a 17 ierarhi din delegaţia sârbă. N-a făcut-o. Doresc să aflu ca măcar în ultimele clipe de viaţă pământească să se fi pocăit, dar asta e o supoziţie şi atât.

Urmează înmormântarea la care lucrurile pot fi atât de complicate, încât e greu să facem previziuni cât de cât realiste. Din capul locului, trebuie să enumerăm numele a patru întâistătători: Bartolomeu din Constantinopol, tatăl schismelor cu care se confruntă Biserica, Theodor din Alexandria, schismatic, Ieronim al Greciei, schismatic, Hrisostom al Ciprului, schismatic. Adăugăm acestora pe Epifanie din Ucraina, schismatic şi ,,ierarh’’ fără hirotonie, sau pe oricare din pseudo-episcopii din subordinea sa. Prezenţa acestora la înmormântare, sau chiar numai a unuia dintre ei, ridică un pericol pentru toţi pseudo-ierahii care vor sluji, acela de a aluneca în teribilul păcat al schismei. E de aşteptat ca întregul Sinod al Bisericii Sârbe să participe şi să slujească. Vor face aceştia pasul nesăbuit spre schismă? Vom vedea.

Complicate sunt lucrurile şi pentru reprezentanţii celorlalte Biserici. Cele care n-au participat la sinodul tâlhăresc din Creta, Rusă, Bulgară, Georgiană şi Antiohiană, sunt sigur că nu vor trimite ierarhi care să conslujească cu schismaticii. Aceste Biserici constituie partea Ortodoxiei care nu s-a întinat cu ereziile din Creta, ba mai mult, le-au respins şi condamnat. Într-o situaţie situaţie aparte se găseşte Sfânta Biserică Rusă, cea lovită de tomosul de recunoaştere acordat de Bartolomeu schismaticilor ucraineni. Este imposibil, este împotriva firii, ca aceasta să trimită ierarhi care să slujească la înmormântarea lui Irinei, poate doar cu mandatul de a asista şi observa.

Ce va face domnul Daniel Ciobotea? E posibil, dar puţin probabil, să participe şi să slujească, caz în care ar aluneca ireversibil în schismă. Are şi varianta trimiterii unor ierarhi de rang inferior. Oricare va fi opţiunea, să se ştie de pe acum că aceia care vor sluji cu schismaticii enumeraţi mai sus, se vor rupe de Biserica lui Hristos.

Există şi supoziţia potrivit căreia înmormântarea se va face în cerc restrâns, din respect pentru pandemia inexistentă, ţinând seama de faptul că şi Patriarhului Irinei i  s-a stabilit drept cauză a morţii infecţia cu virusul blestemat.

Presbiter Ioviţa Vasile

8 gânduri despre „Care mărire stă pe pământ nemişcată?”

  1. La asta s-a vrut sa se ajunga cu tot ce fac ei cu oculta mondiala a lor si cu coverigul lor cu tot:la scoaterea crestinismului din societate(cei care stiu teologie,stiu cine sunt dusmanii de moarte ai crestinismului de 2000 de ani).In punctul acesta s-a vrut sa se ajunga:acum,Der Spiegel care e si el parte a mass-mediei sovine evreiesti acuza ca crestinismul in general este dusmanul luptei anti coverig:
    https://spzh.news/ru/news/75979-krupnejsheje-smi-germanii-nazvalo-khristian-vragami-boryby-s-covid

    Apreciază

  2. De atunci am început să socotesc că este păcat să adun bani pentru „zile negre”

    Am găsit undeva următoarea povestire a unui ascet de demult: „Mult m-am trudit şi am lucrat, dar bani nu am adunat; ceea ce îmi rămâne, de obicei, împart totul la săraci. Însă odată mi-a venit următorul gând: „Ce se va întâmpla când voi îmbătrâni şi mă voi îmbolnăvi? Cine mă va ajuta şi mă va adăposti atunci? Cu ce voi trăi?”. M-am tot gândit aşa şi am început să pun bani de-o parte pentru „zile negre”, la început câte puţin din ostenelile mele, iar apoi tot mai mult, astfel încât am încetat cu totul să-i ajut pe ceilalţi, precum făceam înainte.

    Cu timpul mi s-a adunat un stoc destul de mare pentru „zile negre”. Şi ce s-a întâmplat? Cum am gândit, aşa s-a şi întâmplat: „zilele mele negre” au venit. Mi s-a deschis o rană cumplită la picior şi nu am mai putut lucra. A trebuit să stau la pat şi să caut ajutor la doctori. Dar mi-am tratat boala atât de mult, încât toţi banii i-am cheltuit, iar ajutor nu am primit. În cele din urmă doctorii mi-au spus: „Trebuie să-ţi amputăm piciorul bolnav, căci altfel vei muri”. Nu aveam ce să fac şi am hotărât să mă lipsesc de picior, numai să rămân viu.

    Între timp, în timpul unei nopţi m-am răzgândit. Mi-am amintit viaţa mea, de munca dinainte, când nu aveam niciun necaz, ci doar mă bucuram că din ostenelile mele le dădeam ajutor celor nevoiaşi, iar de mine parcă şi uitam, şi am început să-I cer lui Dumnezeu ajutor, căindu-mă pentru faptul că mi-am strâns avere şi am nădăjduit ca prin bani să mă izbăvesc de orice năpastă. Şi, iată, mi se arată îngerul lui Dumnezeu şi îmi spune: „Unde sunt, aşadar, banii pe care ţi i-ai adunat pentru „zile negre”? Eu am izbucnit în plâns. „Am greşit – i-am spus Doamne, iartă-mă, de acum nu voi mai face acest lucru!”. Atunci îngerul Domnului s-a atins de piciorul meu bolnav şi dintr-o dată mi-a trecut toată durerea. De atunci am început să socotesc că este păcat să adun bani pentru „zile negre”.
    Pentru ce îmi trebuie bani când Domnul însuşi Se îngrijeşte de mine?”.

    Vă nelinişteşte situaţia exterioară şi cea prezentă şi, mai ales, cea viitoare, nu atât pentru dumneavoastră, cât pentru familie. Dezvăluiţi-I Domnului durerea pe care o aveţi. Şi rugaţi-vă să orânduiască după voia Lui cea sfântă.

    Familia dumneavoastră, oare, nu este a lui Dumnezeu? Şi nu are El grijă de ea aşa cum are de toţi?
    A vă ruga, dar, pentru aceasta nu este niciun păcat… Cine ne-a învăţat să cerem în rugăciune: Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi nu se întristează când cerem şi celelalte lucruri ale vieţii, lăsându-le, totuşi, pe toate în voia Lui cea sfântă. Familia este crucea vieţii capului ei!
    Răbdaţi, supunându-vă Domnului şi, făcând tot ce ţine de dumneavoastră, lăsaţi totul în voia lui Dumnezeu.

    Sfântul Teofan Zăvorâtul

    Sursa: Sfaturi înțelepte, Ed. Cartea Ortodoxă, pp. 174-175

    Apreciază

  3. Doamna Gabriela Naghi,jos avem o marturie despre o fetita vaccinata la 3 luni de la nastere cu un vaccin care avea in doza 400 μg.de Al./kg. ceea ce e o crima cu premeditare.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s