Predică la Duminica de după Naşterea Domnului. Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi

Buna vieţuire a oamenilor pe pământ nu poate sta decât sub poruncile lui Dumnezeu. De aceea a şi dat Creatorul nostru Cele zece Porunci sau Decalogul, pentru a statornici bune rânduieli între toate făpturile Sale. Aceste porunci sunt vrednice  de crezare şi de primire deoarece poartă pecetea autorităţii Dumnezeieşti şi sunt date spre binele nostru vremelnic şi veşnic. Nesocotirea lor a adus întotdeauna mari şi multe nenorociri în viaţa oamenilor, a popoarelor lumii. Istoria adevărată aduce numeroase pilde de oameni fără Dumnezeu care, ajunşi la putere, au semănat moartea în rândul semenilor, au împins popoare întregi spre dezastre, drame, ruină morală, robie. În rândul celor zece Porunci Dumnezeieşti o avem şi pe aceea care opreşte cu desăvârşire ridicarea vieţii cuiva, indiferent de împrejurări, pretext sau motivaţie. Aceasta are o formulare laconică: Să nu ucizi!, şi este a şasea în enumerarea Decalogului. Aceasta îi era binecunoscută şi sceleratului rege Irod, care însă a dispreţuit-o, cum a dispreţuit toate Poruncile Dumnezeieşti.

Evenimentele vremii despre care vorbim s-au desfăşurat, potrivit Sfintei Evanghelii, în acest fel: Magii de la Răsărit au văzut steaua care vestea lumii Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos şi au pornit spre Betleem, călăuziţi de aceasta. Ei erau încredinţaţi că vor găsi în ţara Sfântă pe Regele lumii, pe Pruncul Iisus. Călătoria lor a durat aproximativ un an şi când au ajuns în pământul lui Israel vorbeau despre Domnul Iisus cu respectul şi evlavia cuvenită unui Rege: ,,Unde este Regele iudeilor, Cel Care S-a născut? Căci am văzit la Răsărit steaua Lui şi am venit să ne închinăm Lui’’ (Matei 2, 2). Cuvintele acestea au produs tulburare locuitorilor Ierusalimului. Mai cu seamă lui Irod, care avea o frică patologică, gândindu-se că Pruncul Iisus i-a putea uzurpa tronul şi demnităţile regale. Cărturarii şi arhiereii iudei şi-au adus aminte de proorocia făcută prin Miheia, pe care o şi citează în faţa lui Irod: ,,Şi tu, Betleeme, pământul lui Iuda, nu eşti nicidecum cel mai mic între seminţiile lui Iuda, căci din tine va ieşi Conducătorul care va paşte pe poporul Meu Israel’’ (Miheia 5,1). Auzind aceste cuvinte, neliniştile bolnăviciase ale lui Irod au sporit, ceea ce l-a făcut să cheme în ascuns pe magii Răsăritului şi să afle de la ei vremea în care S-a născut Pruncul Iisus, care coincide cu arătarea cea dintâi a stelei. Planul demenţial al lui Irod a fost pus neîntârziat în aplicare. Poruncă a ieşit de la el ca slujbaşii înarmaţi să năvălească în casele oamenilor şi să ucidă pe toţi pruncii de parte bărbătească de doi ani şi mai jos, gândindu-se că printre ei se va afla şi Pruncul Iisus. Dintr-o dată ţara s-a umplut de durere şi jale, întocmai cum sugestiv proorocise Ieremia: ,,Glas în Rama s-a auzit, plângere şi tânguire multă; Rahela plângea pe fiii săi şi nu voia să se mângâie, pentru că nu mai sunt’’ (Matei 2, 18).

Dumnezeu şi Tatăl Domnului Iisus Hristos a avut grijă şi a orânduit lucrurile astfel încât Fiul Său a luat din vreme drumul exilului în Egipt, şi aşa I-a fost cruţată viaţa. Cei patrusprezece mii de prunci nevinovaţi, ucişi datorită nebuniei unui tiran, sunt cei dintâi Sfinţi Mucenici ai Mântuitorului Hristos şi Biserica i-a înscris în calendarul său pentru a fi pomeniţi în fiecare an la 29 ianuarie. Pedeapsa lui Dumnezeu n-a întârziat şi a venit peste Irod. Acesta a murit în chinuri cumplite, lovit de o boală îngrozitoare. Cei care s-au făcut părtaşi nelegiuirii lui au pierit şi ei, aşa încât îngerul Domnului i-a poruncit Dreptului Iosif în Egipt: ,,Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi mergi în pământul lui Israel, căci au murit cei care căutau să ia viaţa Pruncului’’ (Matei 2, 20).

,,Să nu ucizi’’ a fost, în ochii lui Irod cel nebun, o poruncă fără nicio valoare. Aşa se întâmplă, din păcate, şi-n vremea noastră, iubiţi credincioşi: Dumnezeiasca Poruncă nu găseşte nici urmă de consideraţie în inimile femeilor nesăbuite care-şi ucid pruncii prin avort. Vremurile irodiene se găsesc acum la scară planetară, căci milioane de femei, nu le spun mame, devin ucigaşele copiilor lor. Părtaşi şi autori ai acestui păcat îngrozitor se fac medicii cei păgâni şi necredincioşi care, neavând frică de Dumnezeu, omoară cu seninătate copiii nenăscuţi, fără apărare. Un medic criminal din Belgrad mărturisea că în cabinetul său a efectut 60 000 de avorturi! Ce răspuns va da acesta în faţa lui Dumnezeu la Judecata cea înfricoşătoare? Cutremurător!

Cineva a fost prezent la un avort şi a filmat monstruoasa operaţie, apoi a făcut această mărturisire: ,,Acum doi ani am asistat la un ,,eveniment special. Datorită meseriei mele şi pentru a face teste de calitatea, temperatură şi presiunea aerului, am fost trimis în blocul operator al spitalului pentru care lucram. Fără să vreau, am asistat la un avort ,,filmat din interior’’. Cu o cameră video minusculă, în vârful unui fir, am putut vedea pe un ecran mare ce se întâmplă ,,înăuntru’’. Am putut vedea cum fătul se mişca şi se zbătea din toate puterile, ca să nu-l scoată. Se vedeau foarfecele şi cârligele care tot încercau să-l apuce, iar el nu voia să se lase prins. I se puteau vedea vedea pe ecran toate detaliile corpului: măinile, picioarele, capul, toate mădularele. În cele din urmă, doctoral a reuşit să-l scoată şi, în mâna lui, fătul mai mişca încă. A mişcat câteva secunde, după care a încetat. La nici două secunde, doctoral a adăugat  ,,e mort’’, dându-l infirmierei să-l arunce în găleata de gunoi’’. Cutremurătoare descriere! Doctorii sunt chemaţi să apere şi să ocrotească viaţa, nu să devină criminali ,,legali’’! Mamele sunt chemate de Dumnezeu să nască prunci pentru Împărăţia Sa, nu să-i omoare, fiind total lipsiţi de apărare!

Pentru păcatul uciderii pruncilor nenăscuţi, Biserica lui Hristos a rânduit ani mulţi de pocăinţă şi de oprire de la Sfânta Împărtăşanie. Numărul acestora poate fi redus numai dacă mama arată semne temeinice de pocăinţă, precum milostenia şi postul, sau naşte alţi prunci, refuzând să repete acel păcat îngrozitor. Spovedania este Taina potrivită, rânduită de Dumnezeu pentru a da posibilitatea punerii unui început bun, a căinţei până la moarte. Numai după trecerea vremii stabilite de preotul duhovnic, femeia se va putea apropia de Sfânta Împărtăşanie, spre iertarea înfricoşătorului păcat şi pentru viaţa cea veşnică. Vedeţi dar, că Preamilostivul Dumnezeu nu ne lasă să cădem în deznădejde , ci ne ţine deschise uşile pocăinţei pentru a primi iertarea Sa şi a scăpa de pedepsele veşnice ale iadului.

Cuviosul Părinte Arsenie Boca avea aceste cuvinte de aspră mustrare pentru  noi toţi: ,,Vă plângeţi că n-aveţi preoţi buni. De ce i-aţi ucis pe pruncii cei nenăscuţi, dintre care s-ar fi ridicat preoţi vrednici?’’

Îndemnul Sfintei noastre Biserici este acesta: cine a săvârşit păcatul uciderii de prunci nenăscuţi, să se pocăiască, precum am spus mai înainte, şi să nu-l repete, chiar de-ar fi să moară. Cele ce n-au săvârşit acest teribil păcat să se bucure, să dea slavă lui Dumnezeu şi să se păzească până la sfârşitul vieţii. Întotdeauna, la Sfânta Spovedanie, când o femeie mărturiseşte că nu se face vinovată de avort, am o izbucnire de bucurie, o îndemn să se ferească de această crimă şi să spună şi altora să nu cadă în acest păcat.

Mântuitorul nostru Iisus Hristos a spus lumii întregi; ,,Lăsaţi copii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci a unora ca acştia este Împărăţia lui Dumnezeu’’ (Marcu 10, 14). Lăsaţi-i să se nască, creşteţi-i, învăţaţi-i şi pregătiţi-i pentru Împărăţia cea veşnică. Amin.

Presbiter Ioviţa Vasile

21 de gânduri despre „Predică la Duminica de după Naşterea Domnului. Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi”

    1. Iata cat de pupator de poale episcopale este Calistrat chifan de zice si de parintele Justin Parvu,pe 23 dec.2020 ca acesta a fost el influentat de sectari pt ca a vorbit de ecumenism si de cipuri

      Apreciază

      1. Parintele Calistrat aici zice ca parintele Justin Parvu s a luat dupa sectari cand a vorbit de cipuri si ecumenism.Rusine sa i fie!Sa stea cu aiuritii lui si sa ne lase in pace asa cum suntem.Cat de consumator comun sa fii,Calistrate.Inteleg ca trebuie sa fii fidel si recunoscator celui care te-a reabilitat in preotie(IPS Teofan),dar fii si mata mai cu perdea.Ce ai?Ai ce ai cu cei care n-au luat cipurile ,ca nu fac ca tine.Dar cu Sfintii nostri,ai neamului romanesc,ce mai ai ,puiule?
        https://fb.watch/2DC15rlyCl/

        Apreciază

      2. Suferinta cea mare,parinte,sa nu zic prostia,e ca”chifanistii”,”ucenicii” Sfintiei Sale au aceeasi „viziune” deliranta despre:ortodoxie,ecumenism pe care nu l vad o pacoste si cipuri,boabe de orez,despre care s au facut ei” invatatori si dascali mari ai Bisericii” spre a lor pierzanie si dupa capul lor ingust si prost ca nu impiedica mantuirea,numai faptele noastre rele ,scotand in calcul cipurile,ca numai sectarii ortodocsi baga lumea in panica si spun „in afara liniei Sf Parinti din Biserica” ca daca iei cipurile esti mort,gata,nu te mai mantuiesti.”Prostii,bazaconii din capul lor”,zice Chifan cu chifanistii lui.”Daca s ar duce ei la munca zi de zi si ar vedea cat de greu se castiga chita,n ar mai avea ei gargaunii astia de origine sectara si si ar reveni ei la normal,ca dau de greu”.Si iata,pe zi ce trece,iata parinte Vasile cine dezbina pe roman de roman:duhovnicii delasatori in ale mantuirii si unii inconstienti care ii urmeaza gandirii lor antiortodoxe si ereticesti.Sa mi iertati va rog tonul condamnabil a ce am scris si ii rog pe cititori sa nu se mai ia dupa toti iresponsabilii care umplu spatiul Bisericii cu tampeniile lor. Nu le convine de noi,sa intoarca capul,domnule,dar,SA NE LASE IN PACE SA RESPIRAM.ASA CUM SUNTEM NOI.SA VEDEM DACA AI LUI STIU DE ALE CREDINTEI ORTODOXE CAT STIE UN VAI DE EL,ASA OCARAT SI BARFIT CUM E EL DE TOTI MATAPRAZLACII,NEPOMENITOR CARE ABIA MAI REUSESTE S O SCOATA LA CAPAT MACAR FARA SCANDALURI CU DE ALDE CHIFANISTI,DUPA MODELUL,CHIPUL SI ASEMANAREA I.IERTARE SI SIMT CA VARS CAND MA GANDESC CINE DEZBINA DE FAPT ROMANII INTRE EI ,CINE I „INTEAPA”SI I „MODIFICA GENETIC”DE AU AJUNS SA NU I MAI RECUNOSTI.

        Apreciază

      3. Parintele Callistrat este vazut de oameni ca fiind un om rece,nu este prietenos,cand intri in contact cu el,nu simti acel sentiment de apropiere;simti teama ca nu cumva sa fie turnator,motiv pt care nu poti sa i spui tot ce crezi ca ar trebui sa i spui unui parinte.Simti ca el are niste lucruri care te despart pe tine ca si credincios de relatia ta cu el.

        Apreciază

  1. BUCURIE ȚIE, DUMNEZEIESCULE PRUNC, IAR MIE MÂNTUIRE

    Nașterea Domnului! Clopotele sună armonios, ai zice că au un har deosebit astăzi și foarte dulce cântă: Hristos Se naște, slăviți-L; Hristos din Ceruri, întâmpinați-L; Hristos pe pământ, înălțați-vă… Așadar, Hristoase al meu, bine ai venit la noi, bine te-ai ostenit pe pământul nostru, locul surghiunirii noastre. Ai venit să vezi halul în care ne-a adus neascultarea și îndepărtarea noastră de Tine. Să fie binecuvântate intrarea Ta, Nașterea Ta și ieșirea Ta, Învierea Ta. Te lăudăm cu tot sufletul nostru. Lacrimile curg, se preling singure; bucuria dă și ia. Dumnezeieștile insuflări ale dumnezeieștii deșertări sunt de nesuferit pentru veselia lor! Dumnezeul meu, ce Dumnezeu minunat ești! Cât ești de măreț! Rămân ca lovit de trăsnet, trecând din uimire în uimire! Ce va fi oare în lumea cerească!

    O, dumnezeiescul Prunc, cât de simplu și de smerit și fără zgomot ai venit lângă noi! Nașterea Ta cea fără zgomot seamănă cu răcoarea lină și cu zăpada ce cade noaptea liniștit și dăruiește atâta albeață naturii și foarte multă bucurie și veselie omului. Câți prunci nu s-au născut în această noapte! Însă acest Prunc este Întruparea Adevărului și a Dragostei; este Dumnezeu Cel mai înainte de veci Care S-a întrupat.

    «Nașterea Ta, Hristoase Dumnezeule, răsărit-a lumii lumina cunoștinței…». Singura cunoaștere precum lumina dumnezeiască a risipit întunericul și a izgonit minciuna. Omul a căpătat busolă. Adevărul a venit, lumina a răsărit și călătorul descurajat a găsit calea. O, lumina lui Dumnezeu! Cât de mult îl luminezi pe om în rugăciune și-l faci să iasă din sine și să fie răpit în extaz. O, Lumină vrednică de iubit, cât de mult Te doresc, tânjesc după Tine, Te iubesc mai mult decât orice! Când vei veni să mă răsplătești cu frumusețea Ta? Nu știi cât de mult Te aștept! Și aceasta pentru că sunt orb și mă împiedic și fac păcatele lumii.

    Hristoase al meu, Soare înțelegător, cât de mult s-a înstăpânit minciuna zeilor mincinoși, înainte de a veni Tu prin Nașterea Ta! Luminile obscure ale poeților și filosofilor nu au fost în stare să risipească întunericul dens al ateismului. Ai venit, Lumină unică, nemaiîntâlnită, mântuitoare, în acea noapte rece de iarnă în Betleem. Te-ai făcut mic, ca să ne faci mari; ai devenit neputincios, ca să ne faci puternici. Ai venit în lume plângând, ca să ne ștergi lacrimile noastre.

    O, cât sufăr că nu ai găsit un loc în toată lumea! Și aceasta ca să avem noi un loc în Împărăția Cerurilor. O, Iisuse al meu! Ce deșertare înfricoșătoare, pe care ai făcut-o pentru noi, apostații, ca să ne împaci cu Tatăl Tău, plătindu-ne datoria cu Jertfa pe Cruce și cu Preasfântul Tău Sânge! «Te-ai smeri până la moarte și încă moarte pe Cruce!». Ca încremenit stau înaintea negrăitei Tale smerenii, fiindcă eu, omul, din fire smerit, am egoism înlăuntrul meu, care arată întunericul neștiinței mele.

    Rugăciunea lui Iisus Hristos își continuă liniștit și fără zgomot lucrarea ei. Mintea mea este atrasă; o trage cântarea «Hristos Se naște, slăviți-L…». Dumnezeul meu, Hristoase al meu, dar ce ești? Inima mea e aproape gata să se spargă, atât de dulce ești! Ce să spun? Mă minunez de Tine! Ca o lumânare se topește inima mea, fiindcă în toate sunt nevrednic și neisprăvit. Când Te voi vedea, Părintele meu? Nu voi trăi, dacă se va întâmpla așa ceva, căci care fire zidită Te poate suferi? Dulceața Ta depășește orice rațiune și cuvânt.

    Prăznuiți, popoare, Nașterea lui Hristos, săltați cu veselie, căci este unicul Creator al Universului, dar și Singurul Care umple inima de dragoste și iubire dumnezeiască. Mă minunez, mă cutremur, nu știu ce să spun despre Dumnezeu, Părintele meu. Pe Cine avem Dumnezeu! Iar noi, oamenii, nu știm ce se petrece cu noi. Sufletul meu sărac prăznuiește de dragoste și plânge în brațele lui Dumnezeu. Bucurie Ție, dumnezeiescule Prunc, iar mie mântuire. Trăiește în veci și preaslăvește-Te!

    Extras din Arta mântuirii – Cuviosul Efrem Filotheitul, editura Evanghelismos.

    Apreciază

      1. Copil mic „modificat”genetic dupa ce a fost vaccinat cu vaccin nano BioNTech:

        Altul,la fel de „modificat”genetic dupa administrarea vaccinului nano BioNTech:

        Apreciază

      2. Acest individ are toate „calitatile” si ingredientele dupa ce a fost „modificat „genetic dupa ce i s a administrat vaccin nano BioNTech.Elitele vor ca toti acestia sa fie in armata globala:

        Alti „suspendati”genetic de pe urma vaccinarii nano BioNTech:

        Apreciază

    1. Alti „suspendati”genetic de pe urma vaccinarii cu nano:

      Poate vaccinul nano va „transforma „individul in caine si inapoi:

      Alt caz ce reflecta aceasta”minune”a tehnologiei:

      Daca nici cand vedeti creatura asta nu credeti… :

      Iata,ceva si pe romaneste.Adevarata „inlocuire”genetica:

      Ce ziceti de marele „succes”al geneticii moderne:

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s