Cipurile sunt pregătite, urmează să fie inoculate

Ceea ce reproşează o seamă de naivi autorităţilor române ar fi lipsa de informare a populaţiei. Eu aş spune, dimpotrivă, am avut parte de un noian de informaţii, venite din toate direcţiile, pe toate canalele. Nu de informaţie ducem noi acum lipsă, ci de ADEVĂR. Pentru că toate avalanşele pornite asupra noastră de ticăloasa mas media au fost minciuni, dezinformări, manipulări grosolane care însă ne-au învăţat un lucru capital: să nu le dăm crezare. Indivizii vânduţi sistemului antihristic s-au mutat în studiourile de televiziune şi de-acolo îşi bat joc de un popor întreg, vor continua s-o facă cu nesimţire, cu informaţii false şi contradictorii, cu bâlbâieli penibile, pentru că acestora nu le roşec niciodată obrajii, atunci când sunt prinşi cu minciuna. Ştiind că oamenii se tem de cip, sunt gata să jure pe ce au ei mai drag, că acesta nu există, doar teoria conspiraţiei – (imbecilă sintagmă!) – susţine prezenţa cipului în vaccin.

Să trecem la subiect. Medicul grec Mihali Purda a avut privilegiul de a intra în posesia unei doze de vaccin, pe care-a studiat-o pe îndelete. Imediat s-a simţit dator să spună adevărul, să informeze populaţia cu privire la constatările sale. Aşadar, pachetul cu pricina conţine un breloc drept cadou (!), o poză menită să verifice acuitatea vizuală a pacientului înainte şi după vaccinare şi seringa propriu zisă. Pe seringă e aplicată o etichetă pentru a ascunde privirilor conţinutul. Următorul pas a fost analiza la microscop a lichidului din seringă, analiză care nu a revelat nimic deosebit. Totuşi, stăruind cu multă atenţie, a descoperit fatidicul cip!, în toată splendoarea lui, gata să fie introdus în corpul naivilor care sunt modelaţi după chipul mincinoşilor care apar la televiziuni, cât e ziua de mare, eventual şi noaptea.

Ce-ar mai fi de spus? Bunul Dumnezeu şi Maica Domnului să ne lumineze şi să ne păzească pe toţi de primejdia aceasta pierzătoare de suflete, care a venit asupra noastră mult mai repede decât ne-am fi putut închipui.

Presbiter Ioviţa Vasile

Pe cei neincrezatori ii invit sa urmareasca acest film scurt, dar edificator. Nu stiu daca voi reusi sa postez ce am eu in fata, pentru ca e vorba de imagini si la postarea acestora nu ma pricep. Uitati-va si la sectiunea de comentarii de pe blogul meu si veti gasi linkul. Salvati-l, pana nu-l sterg antihristii.

Multumim lui Dumnezeu ca ne da informatiile necesare la vremea potrivita.

Multumim cititoarei care ne-a mijlocit vizionarea acestui film.

Presbiter Iovita Vasile

39 de gânduri despre „Cipurile sunt pregătite, urmează să fie inoculate”

  1. Și cum a descoperit sau văzut acel cip? Să fi făcut vreo poză , ceva…să o publice etc. Așa, numai un anunț fără dovadă nu are valoare. Zic și eu că am văzut 2 nanocipuri legate între ele. Cine mă crede? Să auzim de bine, Doamne ajuta!

    Apreciat de 1 persoană

    1. https://youtu.be/m2ZCq55fJqM TRADUCERE DIN LIMBA GREACA:
      Medicul grec Mihali Purda afirma in filmulețul de mai sus ca este primul care a intrat in posesia vaccinului in Grecia si se simte dator să informeze populatia asupra continutului vaccinului. Arată initial ce contine pachetul cu vaccinul( un breloc cadou, o poza pt a verifica pacientul vaccinat daca vede bine sau nu după administrare si seringa propriu-zisa). Arată de asemenea ca eticheta mascheaza conținutul seringii pentru a nu se vedea ce se afla in interior. Apoi cu ajutorul unui microscop analizează serul din seringa. La o prima vedere acesta pare in regula, dar in momentul in care priveste prin microscop descopera cipul prin intermediul căruia oamenii pot fi urmariti continuu si un alt dispozitiv microscopic prin intermediul caruia ni se pot transmite tot felul de stări/lucruri( de ex ni se va induce ideea de a merge mereu la cumparaturi).
      In filmulețul de mai sus aveți proba ca vaccinul conține cipul RIFID .Medicul grec a analizat serul din vaccin la microscop

      Apreciază

      1. Mie îmi pare doar o gluma. Nu înțeleg greaca, însă faza cu brelocul, cu fotografia și finalmente cu boaba de fistic găsită alaturi de nanocip țin de satiră…E vechi de 3 săptămâni videoclipul de Youtube, ceea ce e foarte mult daca era pe bune.

        Apreciază

        1. Parerea dumneavoastra. Nu e ncio boaba de fistic, aceea nu intra prin sectiunea unui ac de seringa. Poate fi filmul vechi de trei ani, asta ii mareste valoarea. Faza cu brelocul si fotografia nu-i satira, cum ziceti. Pur si simplu asea se gasesc in cutia respectiva. Poate ma lamuriti si pe mine si-mi spuneti de ce vaccinul e in seringa, nu intr-o fiola sau flaconas, si de-acolo sa fie extras in seringa si injectat. Dar va rog din suflet sa ma lamuriti. Altfel…

          Apreciază

  2. A fi, sau a nu fi … VACCINAT? Câteva întrebări cum nu ai mai avut vreodată, la care va trebui să răspunzi de mâine.

    Sau: despre cum le vom răspunde oamenilor şi cum îi vom răspunde lui Dumnezeu. Şi nu în sensul simplist că Dumnezeu aşteaptă numai să refuzaţi, ci mult mai complicat.

    Asta e (mai mult decât) întrebarea, urmează să fie o decizie crucială (în toate sensurile, adică şi în cel al aşezării sub lumina Crucii) pentru fiecare dintre cei care au motive mai întemeiate de a nu accepta să fie vaccinaţi (nu îi iau în discuţie pe cei şovăielnici, pe călduţii urechişti care nu au găsit suficiente argumente nici pentru a se opune, nici pentru a fi de acord) .

    E întâlnirea cu un gest de supunere totală, mult dincolo de mască, izolare, lockdown, în care, din frică, sau pentru a nu pierde nişte avantaje ale zilei, sau pentru alţii, accepţi să introduci în corpul tău posibilitatea de a-ţi fi alterată condiţia umană, de a fi controlat la modul absolut, poate, chiar moartea. Este vorba de o ecuaţie superlativ odioasă în care, din somnul călduţ al confortului modern, eşti deodată azvârlit, şi faţă de care, ceea ce ai trăit în acest an, era doar pregătirea, faza soft.

    Las deoparte spălaţii pe creier, idioţii utili şi personajele blocate în frică, care vor vedea în vaccin SALVAREA.

    Mă gândesc la ceilalţi. Inclusiv la activiştii din domeniu, conştienţi de pericolele neştiute pe care le prezintă noul vaccin, dar care militează pentru acceptarea lui (e destul de clar că, de la un nivel în sus, posibilitatea de a nu te vaccina fără nicio repercursiune, de a mima vaccinarea, este foarte evidentă). Nu am nicio încredere în personajele importante care se vaccinează în faţa camerelor de televiziune; habar nu avem ce le bagă în ei, vaccin sau ser fiziologic, sau un compus pentru întinerire.

    Acest text nu se vrea o pledoarie împotriva vaccinării, ci un îndemn de a fi mai repede pregătiţi pentru momentul ce repede va veni şi când va trebui să luăm o hotărâre; să ne vaccinăm cu un vaccin asupra căruia plutesc grave îndoieli şi întrebări privind scopul şi beneficitatea lui, sau să riscăm să devenim nimeni, să fim eliminaţi din societate şi poate chiar mai rău.

    Cum e greu de teoretizat pe pielea altora mă voi mărgini la nişte întrebări, la care aştept să răspundeţi, pe care aştept să le comentaţi şi să le completaţi şi voi cu alte posibile situaţii şi întrebări.

    Deci:

    – Ce vei face atunci când carierea ta depinde de vaccinare – adică atunci când nu mai eşti primit la muncă fără paşaport de vaccinat?

    – Ce vei face atunci când nu vei mai putea călători fără a fi vaccinat?

    – Ce vei face când însăşi existenţa ta este ameninţată: nu mai ai loc de muncă, resurse, utilităţi, casa ţi-a fost luată pentru datorii, nimeni nu vrea să te ajute, eşti un proscris, ai fost părăsit de toţi, rude, fasmilie, rude, prieteni, căci a intra în legătură cu un nevaccinat este motiv de penalizare socială, economică sau chiar penală; adică, atunci când nu vei mai avea nimic şi pe nimeni; când poţi ajunge în puşcărie, sau, şi mai rău, poţi fi eutanasiat (executat „pour des bons raisons”) pentru protecţia societăţii (şi, eventual pentru a fi transformat în îngrăşământ agricol, ca astfel să fii şi tu de folos înălţătoarei misiuni de protejare a pământului)?

    – Ce vei face atunci când alţii depind de tine, când a fi vaccinat sau nevaccinat poate bloca viaţa copiilor, părinţilor, fraţilor şi surorilor, prietenilor tăi?

    – Ce vei face atunci când de vaccinarea ta depinde salvarea vieţii unei persoane dragi ţie?

    – Ce vei face când de acceaşi situaţie depinde soarta imediată a unui grup, a unei comunităţi (spun imediată pentru că e clar că pe termen mai lung soarta acestora e planificată a fi la fel de mizerabilă)?

    – Ce vei face când vei pus în situaţia de a te jerfi pentru ca să-i aperi pe alţii de vaccinarea pe care tu ai reteza-o (o situaţie diferită de cea de mai sus, unde nuanţa este aceea de a nu le dăuna cu opţiunea ta)?

    Fiecare va avea parte de întrebarea lui, la care va trebui să răspundă singur. Eu nu pot da niciun sfat aici. Dar pot, dacă e nevoie de un rezonator, dacă nu de un interlocutor, să fiu prin preajmă.
    Paul Ghiţiu

    Apreciază

  3. Simptomele bolii COVID-19 (Ce trebuie să ştim despre COVID; tratarea COVID-ului şi a unora dintre efectelor sale colaterale

    Practic, omul devine conştient de existenţa bolii din momentul începerii fazei simptomatice.
    Cei mai mulţi identifică cu greu acest debut al fazei simptomatice, care este un moment esenţial pentru gestionarea bolii, prin administrarea terapiei specifice fiecărui moment din evoluţia bolii.

    Simptome mai des întâlnite încă din primele zile ale bolii:

    1. o râcâială în gât, o înglodire, o mâncărime care îţi provoacă o tuse uşoară, ca şi cum ai avea ceva pe gât care te deranjează sau chiar o durere în gât, dar nu excesiv de puternică.

    2. durere de cap (cefalee) foarte puternică, mult mai puternică decât în mod obişnuit.

    3. ameţeală

    4. o creștere uşoară a temperaturii, în jur de 37.5, care poate reveni la normal pe parcursul zilei, dar creşte din nou seara şi dimineaţa.

    5. frisoane

    6. dureri intense în corp, în muşchi (mialgii), în spate sau în articulaţii (artralgii), în oase

    7. o stare de oboseală foarte intensă, de ţi-ar veni să te culci oriunde, e ca un fel de stare de epuizare dusă la limită

    8. pierderea gustului şi a mirosului.

    9. dureri în sinusuri sau în ganglionii de la gât, care se pot umfla

    10. dureri intense, ascuţite, în zona anumitor organe, ficat-bilă sau rinichi sau în alte zone unde ai un organ în suferinţă de mai mulţi ani.

    11. greaţă, vărsături.

    12. diaree

    13. tuse seacă sau uşor productivă

    Probleme asociate unei agravări a bolii, ultima parte a fazei simptomatice şi prima parte a fazei inflamatorii

    14. apăsare în piept şi spate, cu senzaţia uşoară că nu respiri bine, un simptom ce apare mai târziu, în general în a doua parte a fazei simptomatice, cam în zilele 5-7.

    15. insomnii

    16. depresie

    17. anxientate

    18. atacuri de panică

    19. probleme cognitive

    20. confuzie mentală

    21. halucinaţii

    22. disfagie, adică greutate la înghițit, perturbarea înaintării alimentului pe căile digestive superioare de la faringe, esofag şi până la stomac. Apar probleme de deglutiţie, tulburări ale motilităţii digestive

    23. sughiţ care nu se mai întrerupe nici după câteva ceasuri sau în anumite cazuri zile

    24. urticarie, eczeme sau alte manifestări ale unor erupţii cutanate

    25. tulburări de vedere: vedere încețoșată, vedere dublă

    26. amorțirea mâinilor, picioarelor, feței

    27. pierderea controlului sfincterelor

    28. pierderea cunoștinței

    29. convulsiile

    30. dureri ascuţite în zona rinichilor (în spate, sub coaste)

    31. scăderea cantității de urină eliminate

    32. edeme (la membrele inferioare, la față – mai ales pleoape umflate)

    33. adenopatii (umflarea ganglionilor limfatici cu manifestări dureroase)

    34. învinețirea sau alte modificări ale extremităților (degetele de la mâini și de la picioare)

    La intrarea în faza inflamatorie se observă o rapidă scădere a saturaţiei care trebuie monitorizată pe perioada bolii cu ajutorul unui puls-oximetru.

    Atenţie!

    Faza simptomatică poate debuta cu una sau mai multe dintre simptomele enunţate mai sus. Când apare o combinaţie de două astfel de simptome sau asocierea uneia dintre ele cu starea de epuizare excesivă, cum ar fi discomfortul în zona gâtului cu senzaţia de râcâială şi uşoară tuse sau cu o febră uşoară, e foarte probabil să fie COVID. Dacă apare pierderea gustului şi a mirosului, sigur este COVID. Constatând aceasta, trebuie de urgenţă început tratamentul. Recomandăm să aveţi la îndemână cel puţin suplimentele necesare terapiei, dacă nu şi câteva medicamente, cum ar fi antiviralele Arbidol, Ivermectina sau Plaquenil, dar şi un anticoagulant şi un antiiflamator steroidian.

    Apreciază

  4. Descrierea fazei simptomatice a bolii COVID

    Faza simptomatică

    Există în principal patru faze ale bolii declanşate de coronavirusul Covid-19.

    1. Incubaţia, care durează în medie 5 zile, timp în care nu suntem conştienţi că am fost contaminaţi, neexistând nici un fel de simptom.

    2. Faza simptomatică, caracterizată de replicarea virală, care durează în jur de 7 zile.

    3. Faza pulmonară timpurie

    4. Faza pulmonară târzie care mai este clasificată şi ca faza hiperinflamatorie caracterizată de furtuna de citokine.

    Faza pulomnară timpurie şi faza pulmonară târzie aparţin amândouă etapei de răspuns inflamator al organismului. Deci nu virusul este problema pe parcursul acestor faze, ci inflamaţia generată ca răspuns la atacul acestuia. Avem de-a face în aceste faze cu un răspuns imun de ordin patologic. Acesta două faze durează, în funcţie de ameliorarea sau agravarea bolii, minim o săptămână şi maxim 3 sau se finalizează cu decesul.

    Faza simptomatică este extrem de înşelătoare, iar cei mai mulţi o tratează prea lejer, din următoarele motive:

    Cauze cognitive şi psihologice

    § Unii chiar nu realizează că au făcut COVID-19, căci nu ştiu la ce să se aştepte. Mass-media se ocupă mai mult cu îngrozirea populaţiei, decât cu informarea eficientă.

    § Alţii nu vor să creadă că au, deşi au toate simptomele, le bănuiesc sau le intuiesc. Aici avem două tipologii complet diferite:

    a) sunt cei care psihologic nu-şi pot accepta „condamnarea”, terorizaţi de mesajele media pentru care COVID-ul înseamnă sfârşitul.

    b) sunt şi aceia care cred că nici nu există COVID-ul sau că e oricum o viroză obişnuită căreia nu trebuie să-i acorzi nici o atenţie.

    Cauze ce depind de specificul acestei boli

    § Desigur, în această fază simptomatică, COVID-19 nu te convinge deloc că este o boală îngrozitoare. Aceasta pentru că simptomele de pe parcursul acestei faze, desfăşurate, cum am spus, pe parcursul a 6-8 zile, sunt în majoritatea cazurilor mai slabe decât la o viroză din cele cu care ne-am obişnuit în ultimii ani;

    § În majoritatea virozelor, severitatea simptomelor urmăreşte îndeaproape replicarea virală. Astfel că boala ajunge să se identifice cu replicarea virală, ceea ce îl determină pe bolnav să ia măsuri, tratându-se. În COVID-19 există o întârziere a nivelului maxim de severitate a bolii, așa încât mulţi nu realizează că această viroză le poate pune în pericol viaţa.

    § Oricine se aşteaptă ca după 7-8 zile o viroză să treacă. Aceasta însă îşi arată colţii abia după acest interval de timp.
    În cazul COVID-ului nivelul maxim al replicării virale este anterior cu câteva zile nivelului maxim al celei mai severe manifestări a bolii, astfel că, deşi pare că boala a trecut, te trezeşti că nu mai poţi respira şi starea este din ce în ce mai gravă.
    § Un argument în plus îl aduce faptul că foarte mulţi, chiar în propria familie, nu au făcut o formă prea gravă, mai ales tinerii sau cei cu greutate normală şi fără comorbidităţi. Astfel că văzându-l pe celălalt din propria-ți familie sau dintre prieteni că face înaintea ta o formă foarte uşoară, eşti convins sau vrei să crezi că aşa se va întâmpla şi cu tine. Puţini realizează că factorii de risc sunt cei mai importanţi în această boală, iar alte afecţiuni de care suferi – comorbidităţile – nu sunt decât unul dintre ei.

    Prin urmare, având în vedere cel puţin motivele de mai sus, cei mai mulţi oameni fac marea greşeală de a nu se trata corespunzător în această fază a bolii. Dacă acum, în această fază, s-ar acţiona cu mai multă fermitate şi s-ar proteja împotriva factorilor care pot agrava boala, cu siguranţă puțini ar ajunge la desaturări extrem de mari, intubare şi deces. Aceasta pentru că, în această fază, replicarea virală ar putea fi redusă mult, suficient încât să nu mai fie provocată furtuna de citokine, „tsunami”-ul care pune în pericol viaţa omului.

    Apreciat de 1 persoană

    1. Parintele Serghie a fost imbarcat intrun avion special si dus la Moscova, c.t.p-urile lor sunt toate cu spume la gura, in toata aceasta actiune este implicata patriarhia Moscovei
      Sa speram ca acei judecatori si procurori nu vor face greseala celor de la noi care sau ocupat de cazul Corogeanu din Vaslui, pt ca acestia din urma nu au sfarsit bine

      Apreciat de 1 persoană

      1. Am onoarea sa dau aici Sedinta Senatului Romaniei-doamna av.senator Diana Sosoaca rosteste cele 20 de intempelari in legatura cu vaccinarea anticovid.Ca senator cum trebuie,cere detalii despre compozitia chimica a vaccinului anticovid 19.

        Apreciază

  5. Postarea unui preot pe Facebook, preluată de mai mulți slujitori ai Domnului și devenită virală:
    „M-am vaccinat!

    Trei zile la rând ….vineri, sâmbătă si duminică …. trei doze succesive!

    E cu o singură tulpină, dar conține toate mlădițele! E singurul vaccin care îți oferă imunitatea veșnică la moarte!

    Efectele secundare, sunt toate benefice!

    Se poate administra si gravidelor si nou-născuțior si persoanelor cu comorbidități!!! Și e gratis.

    Ia uitați-vă ce zice producătorul vaccinului, Hristos cel Dătător-de-Viață: „Adevărat zic vouă, dacă nu veți mânca trupul Fiului Omului și nu veți bea sângele Lui, nu veți avea viață în voi”.
    „Cel ce mănâncă trupul Meu Și bea sângele Meu are viață veșnică, și Eu îl voi învia în ziua cea de apoi”.
    Matei 6,53-54(n.m.)

    Lăsați distanțarea, apropiați-vă cu frică de Dumnezeu cu credință si cu dragoste!”
    Căci:
    „Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne întru Mine şi Eu întru el.
    Precum M-a trimis pe Mine Tatăl Cel Viu şi Eu viez pentru Tatăl, şi cel ce Mă mănâncă pe Mine va trăi prin Mine.”
    Matei 6,56-57

    Apreciază

  6. „M-am uitat cu luare aminte la toate lucrările care se fac sub soare şi iată: totul este deşertăciune şi vânare de vânt.
    Ceea ce este strâmb nu se poate îndrepta şi ceea ce lipseşte nu se poate număra.
    Grăit-am în inima mea: Cu adevărat am adunat şi am strâns înţelepciune – mai mult decât toţi cei care au fost înaintea mea în Ierusalim căci inima mea a avut cu belşug înţelepciune şi ştiind.
    Şi mi-am silit inima ca să pătrund înţelepciunea şi ştiinţa, nebunia şi prostia, dar am înţeles că şi aceasta este vânare de vânt,
    Că unde este multă înţelepciune este şi multă amărăciune, şi cel ce îşi înmulţeşte ştiinţa îşi sporeşte suferinţa.”
    Ecclesiastul 1, 14-18

    Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă! ‒ cu asta ai spus totul!
    SFÂNTUL PORFIRIE KAFSOKALIVITUL

    L-am rugat, într-o zi, să-mi sugereze o modalitate de rugăciune şi, dacă era posibil, să-mi destăinuie propriul lui mod de a se ruga. Răspunsul a venit prompt şi deplin:

    ‒ Dar ce crezi tu că este rugăciunea? Mâncarea care-ţi vine când faci comandă? Sau medicamentul ce se dă compensat, pe bază de reţetă? Eu ţi-am spus să ceri doar mântuirea sufletului, adică să devii moştenitor al Împărăţiei Cerurilor! Lasă-le pe toate celelalte în seama judecăţii lui Dumnezeu! Îţi amintesc iar vorbele Domnului: Cătaţi mai întâi Împărăţia Cerurilor şi toate celelalte vi se vor adăuga vouă! Nu-ţi este de ajuns? Dacă nu-ţi e de ajuns sau nu te mulţumeşte pe deplin, limitează-te la rugăciunea minţii.
    Pentru mine, Doamne, Iisuse Hristoase, miluieşte-mă! spune totul. Sau, oricum, spune mai mult decât spui tu.
    Ajunge să rosteşti aceste cuvinte cu credinţă şi ardoare şi, desigur, să-ţi închipui că, în clipa aceea, Însuşi Hristos Cel răstignit Se află înaintea ta. Şi, ascultă, când rosteşti rugăciunea, să te întorci cu mintea aici, la mine.
    Eu voi prinde gândul tău şi mă voi ruga, împreună cu tine, pentru tine. Aşa e cel mai bine şi aşa îţi recomand să procedezi.

    ‒ Da, Părinte, dar nu vă exprimaţi corect!

    ‒ Ba da, dar tu pricepi greşit! Şi ştii de ce? Fiindcă te desparţi pe tine însuţi de restul lumii, ceea ce nu e deloc corect. Cum ne iubim pe noi înşine, aşa trebuie să-l iubim şi pe aproapele. Eu iubesc lumea ca pe mine însumi.
    De aceea, nu văd de ce aş spune Doamne, Iisuse Hristoase, miluieşte-ne! în loc de miluieşte-mă. Căci eu şi lumea suntem una.

    Aşa să spui şi tu: Doamne, Iisuse Hristoase, miluieşte-mă!

    Sfântul Părinte Porfirie, Antologie de sfaturi şi îndrumări, Editura Bunavestire, Bacău, pp. 373-374

    Apreciază

  7. Îndată ce pătrundem în Hristos, toate se schimbă în bine
    SFÂNTUL PORFIRIE KAFSOKALIVITUL

    Când năvălește asupra voastră răul, să alunecați și să vă întoarceți spre bine. Să prefaceți, să preschimbați orice rău în bine. Această schimbare se săvârșește numai de către har. Apa, de pildă, se preface în vin la nunta din Cana Galileii. Uite, prefacere! Acesta este un lucru mai presus de fire. Bineînțeles, se poate face vin sau unt și din elemente chimice, și să fie identice cu cele naturale. Dar acesta nu este un adevăr. Adevărata prefacere o lucrează dumnezeiescul har. Pentru ca aceasta să se petreacă, trebuie ca omul să se predea din toată inima și din tot sufletul (Marcu 12, 30) lui Hristos.

    Amintiți-vă de întâiul mucenic Ștefan. Era stăpânit de Dumnezeu și, pe când era urmărit și bătut cu pietre, se ruga pentru prigonitorii lui: Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta (Fapte 7, 60). De ce s-a purtat așa Sfântul Ștefan?
    Pur și simplu pentru că nu putea să facă altfel. Era rob al binelui. Socotiți că-i ușor să fie aruncată asupra ta o grămadă de pietre? Ia să arunce cu o piatră în tine! Bun-bun, dar când te-ajunge piatra, o să începi să strigi: „Ah! Răule!”.
    Asta arată că suntem sub stăpânirea unui duh rău. Și atunci, unde să intre Hristos, unde să stea?
    În noi toate sunt ocupate. Însă, îndată ce pătrundem în viața duhovnicească, îndată ce pătrundem în Hristos, toate se schimbă. Și hoț de-ar fi fost cineva, încetează să mai fure; și ucigaș, și însetat de sânge, și rău, și pomenitor de rău… Toate încetează. Încetează păcatul și trăiește Hristos.
    Astfel zicea și Apostolul Pavel: Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine.

    (Ne vorbește părintele Porfirie – Viața și cuvintele, traducere din limba greacă de Ieromonah Evloghie Munteanu, Editura Egumenița, 2003, pp. 241-242)

    Apreciază

  8. După ce se cunoaște o inimă curată?
    ARHIMANDRITUL SPIRIDONOS LOGOTHETIS

    Creștinul cu inima curată are anumite caracteristici distinctive. Este atât de bun că vede totul în jur bun și frumos. Niciodată nu îl auzi zicând despre unul sau altul că ar fi necurat sau murdărit în faptele sale, în viața sa, în inima sa.
    În timp ce opusul său, care nu are inima curată, pe toate le bănuie că sunt necurate și rele.

    A fost întrebat odată Sfântul Isaac, după ce semne se va cunoaște că a ajuns inima la curăție și acesta a răspuns:
    „Când ajunge să-i creadă pe toți oamenii buni și să nu-i pară nici unul necurat și pângărit, atunci omul este cu adevărat curat cu inima” (P.G. 88, 825 A). Și l-au întrebat din nou ce înseamnă curăția inimii, iar el le-a răspuns:
    „Să aibă inima milă de toată firea zidită”.

    (Arhimandritul Spiridonos Logothetis, Inima în scrierile Sfinților Părinți, Editura Sophia, București, 2006; pp. 71-72)

    Apreciază

  9. Autorizarea condiționată a vaccinului Pfizer în UE
    Anghel Buturugă

    Astăzi (22 decembrie – n.n.) am aflat de la presa entuziastă că vaccinul Pfizer a fost autorizat de agenția europeană de profil (EMA). Dar nu am aflat, nici nu ni s-a explicat, ce tip de aprobare a primit produsul Pfizer, așa cum nu ni s-a explicat când a fost aprobat de FDA.

    Așadar, EMA a emis o autorizare condiționată de marketing a vaccinului Pfizer, care e definită astfel de către agenție: „aprobarea unui medicament care este destinat unor nevoi medicale nemaîntâlnite ale pacienților pe baza unor date mai puțin comprehenive decât cele cerute în mod normal. Datele disponibile trebuie să arate că beneficiile depășesc riscurile și că aplicantul ar trebui să se afle în măsură să furnizeze date clinice comprehensive pe viitor.”

    În anunțul legat de autorizarea condiționată a vaccinului Pfizer, EMA adaugă că timp de doi ani producătorul trebuie să furnizeze date din studiul principal, care va continua timp de doi ani.
    Adică vaccinarea în masă continuă în paralel cu studiul clinic.

    De asemenea, EMA arată că „anumite efecte secundare pot apărea doar când sunt vaccinați milioane de oameni.”
    Hm, da, nu ne-am fi gândit.

    Se numeste autorizare „condiționată” pentru că e pentru un an, timp în care producătorul este supus unor obligații (printre care și cele de furnizare a acelor date pomenite mai sus).

    Autorizarea poate deveni „standard”, valabilă pentru cinci ani.

    Dar cel mai important aspect al unui produs autorizat „condiționat” este că, dacă se observă că balanța riscurilor depășește pe cea a beneficiilor, atunci autorizarea e anulată.

    Adică oficialii medicali care dau aprobările se spală pe mâini într-un mare fel. Și da, tot ce am prezentat mai sus este echivalentul în limbaj birocratic european al autorizărilor „vaccinului investigativ”(n.m.„investigational vaccine” înseamnă: „un vaccin care a fost aprobat de FDA pentru a fi folosit în testări clinice pe oameni. Totodată, vaccinurile investigative sunt încă în faza testărilor și evaluărilor și nu sunt licențiate pentru uzul general”.)

    Este de remarcat și stilul total opac, de fapt, total absent, în care presa noastră prezintă autorizarea vaccinuluI EMA. Nu am văzut la nimeni să explice ce e aia autorizarea condiționată, de ce e diferită de cea standard, de ce teoretic se poate anula, de ce e posibil să apară efecte secundare neprevăzute…

    Informare corectă ziceați? Ei, aș…

    *Trăgând linie, rezultă că în SUA vaccinurile Pfizer și Moderna sunt, practic, gigantice testări clinice aplicate pe publicul general. Adică sunt vaccinări experimentale ale populației cu produse încă nelicențiate. Sigur, produse considerate de FDA sigure (sigure, „safe”, nu înseamnă însă că nu pot avea efecte adverse, cum precizează aceeași agenție).

    Merită menționat, de asemenea, că la vaccinul Moderna s-a început lucrul încă de pe 7 ianuarie , când încă nu exista vreun deces raportat oficial nici în China și când nu se stabilise că exista transmitere de la om la om. A spus-o secretarul de stat al SUA Alex Azar cu ocazia anunțării aprobării de urgență a Moderna.

    Așadar, avem o aprobare de urgență a unor produse medicale investigative-experimentale care s-a dat în virtutea declarării unei stări de criză sanitară. În regim obișnuit, vaccinurile Pfizer și Moderna s-ar fi aflat încă în stadiul testărilor clinice.
    *Anghel Buturugă-Vaccinuri experimentale

    Apreciază

  10. Gheorghe Piperea:
    Aducerea vaxinului în țară aduce mai degrabă cu “lupta pentru pace” a lui Ceaușescu decât cu o operațiune logistică de sănătate publică.
    Premierul ține discursuri (mă rog, spune niște fraze fără sens, cap și coadă, utilizând cuvinte spuse pe jumătate), Arafat se încruntă la camerele de luat vederea, tipul ferchezuit, în uniformă militară de paradă, însărcinat cu campania de vaxinare, își exersează discursul pe seama urechilor noastre, iar președintele trăiește un extaz oarecum înghețat la vederea marii “sale” realizări, venirea vaxinului în țărișoară.

    Date fiind această desfășurare politizată și această propagandă de 2 lei, oamenii aflați în dubiu relativ la efectele primare, secundare și adverse ale vaxinului, nu vor fi mai convinși să se vaxineze, ci vor fi și mai reticenți. În plus, vor ajunge să fie scârbiți de spectacolul tv făcut să semene cu aducerea sfintelor moaște, doar că acum vorbim de pelerinaje ale credincioșilor în co – vid…

    Mai grav este altceva.

    “Sfântul” Pfizer și “cuvioasa” Moderna au fost cinstite cu “necesara” imunitate de răspundere pentru punerea pe piață a vaxinului.

    Cîțu a pregătit o OUG care va trece despăgubirile pentru efectele adverse ale vaxinului asupra statului, printr-o agenție care va fi înființată cândva, în viitorul îndepărtat, și care va fi finanțată din banii noștri, din taxele și impozitele pe munca noastră. Deci, vom plăti noi pentru nenorocirile cauzate de corporațiile Big Pharma, care vor încasa tot profitul de sute de milioane (zeci de miliarde, la nivel global) de dolari rezultat din această minunată afacere politizată. Acesta este, în splendoarea sa, “principiul” feudal al privatizării profiturilor și privilegiilor și al socializării pierderilor și nenorocirilor.

    Dacă nu ați înțeles sensul gestului normativ al lui Cîțu, precizez că efectul indirect, dar indubitabil, al acestei OUG este că producătorii vaxinului vor fi imunizați contra răspunderii civile sau penale pentru produsul lor cu defecte.

    Foarte “convingător” pentru cei ce se tem de efecte adverse, indeed…
    Rămâne o întrebare cu răspuns auto-generat: de ce se tem atât de tare producătorii vaxinului, de vreme ce insistă în mod șantajist pentru imunitatea lor de răspundere pentru produsul lor cu potențiale defecte?

    Apreciază

    1. este , da, un fel de a-si bate joc de cei antivaccin , DAR chiar si asa , stim ca vaccinul poate sa aiba ori nanoparticule sau otrava sau microbi de imbolnavire , plus inventia aia noua cu ARNm , deci oricum ar fii vaccinul numai pt mantuirea si sanatatea omului nu e ! in rest daca vreti sanatate trupeasca si sufleteasca ramaneti nevaccinati si cu nadejdea la Domnul si Dumnezeul si Mantuitorul nostru Iisus Hristos .

      Apreciat de 1 persoană

      1. Bine ziceti, C. Din pacate totul e o bataie de joc la adresa omenirii. Putini vad, putini inteleg. Acestia ca se afla-n treaba sunt dintre cei care nu se vor vaccina, dar ar vrea ca altii sa primeasca vaccinul, in numar cat mai mare. Fac afirmatii fara nicio noima, fara argumente si combat tot ce nu le convine. Vorbim de ani buni de cipuri, si-acum cand vedem fapte evidente, le contestam, ca asa suntem noi. Doamne ajuta.

        Apreciază

  11. Profesorul francez Eric Caumes a provocat un cutremur în lumea medicală afirmând, pe 9 decembrie a.c., că nu a văzut niciodată așa de multe efecte adverse la un vaccin, ca la cel produs de Pfizer, scrie LifeSiteNews, citat de ActiveNews pe 12 decembrie 2020.

    Caumes, șeful departamentului de boli infecțioase de la spitalul Pitié-Salpêtrière din Paris – deci nu vreun Cercel, Rafila sau Arafat -, nu este unul dintre medicii etichetați „contra curentului”, pronunțându-se pentru toare restricțiile și pentru al doilea lockdown. El a spus că există riscul unui „al treilea val” de infecții dacă oamenii nu respectă regulile și nu se distanțează, mai ales de Crăciun.

    El a mai declarat că se va vaccina anti-Covid-19 atâta timp cât nu este un vaccin „ARN” – ca cel distribuit acum și în România.

    Dar Caumes și-a exprimat îngrijorarea cu privire la aceste vaccinuri. Într-un interviu acordat prestigioasei publicații Le Parisien pe 9 decembrie a.c., el s-a plâns de lipsa datelor științifice disponibile din rezultatele și efectele secundare ale acestora, spunând că nu va avea niciodată încredere orbește în industria vaccinurilor doar din comunicatele de presă pe care le dau companiile.

    „Citind cele 53 de pagini, ceva m-a frapat. Nu am văzut niciodată o frecvență atât de mare de efecte secundare pentru un vaccin! În afară de reacțiile minime datorate injecției, cum ar fi roșeața locală și durerea, alte efecte nedorite sunt identificate la rate relativ ridicate, în special la tineri, după a doua doză. Luați exemplul febrei, poate apărea temporar după o injecție, este clasic. Dar acolo, 15,8% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani au avut 38°C sau mai mult în termen de șapte zile de la a doua injecție. Și 45% au fost nevoiți să ia medicamente pentru febră sau durere. Vorbim și despre 55% dureri de cap, 62% oboseală. Nu se poate, asta este prea mult, poate fi o problemă”.

    În interviul pentrru Le Parisien, Caumes a fost întrebat ce părere are despre situația din Anglia, unde la două zile de la prima campanie de vaccinare, autoritățile au emis o recomandare de urgență prin care solicitau persoanelor cu alergii severe să nu ia vaccinul, după ce doi pacienți au suferit efecte adverse severe. „Sunt surprins pentru că aceste reacții adverse nu sunt enumerate în documentul agenției americane pentru medicamente, care este singura mea sursă”, a spus el. „Asta confirmă că nu ar trebui să ne grăbim”.

    Declarația lui Caumes este semnificativă deoarece acesta, ca medic și profesor universitar, nu poate fi suspectat că nu sprijină gestionarea de către guvernul francez a pandemiei. El susține doar că vaccinul Pfizer ARN nu este sigur.

    „Principala mea grijă acum e că lucrurile ar putea merge prost cu aceste vaccinuri. Vom fi apoi criticați că am sărit etapele, ni se va spune: ați fost naivi și ați plătit scump pentru aceste doze, fără a ști dacă sunt sigure. Dacă ne vom înșela, întreaga istorie a vaccinologiei va fi discreditată. Astăzi, avem impresia că trebuie să alegem de partea cui să fim. Dar nu este totul negru sau alb, poate fi gri”, a conchis medicul francez.

    Să le spună asta cineva și propagandiștilor (poate nu chiar așa de) ieftini de la Guvern și mass mediei care trâmbițează disperată vaccinarea cu orice preț!

    Apreciază

    1. Articolul de mai jos arata ca evreii deja vorbesc la unison in toate si vor sa impuna sionismul lor si sa anuleze toate religiile.Zaharul ecumen din apa s a diluat;sucul nu mai e la moda;apa s a acrit.Deci se alege drojdia de toate.Acum suntem in ultima faza a lor;aceea planificata de ei de mult:daca nu mai merge nimic,vor face razboiul ca sa se termine toate o data.
      https://ortodoxinfo.ro/2020/12/31/grupurile-de-evrei-ortodocsi-sustin-vaccinul-impotriva-coronavirusului-iar-rabinii-urmeaza-exemplul/

      Apreciază

  12. Pentru că am observat ca multi creștini își pleacă genunchii Duminica, am găsit acest articol, să fie cu folos duhovnicesc celor care astfel vor pricepe că la Sfânta Liturghie duminicală nu se îngenunchiază.

    CANON 20
    al Sinodului I Ecumenic

    Fiindcă sunt unii care își pleacă genunchii Duminica şi în zilele Cincizecimii, pentru a se păzi toate în toată parichia (parohia) s-a socotit de Sfântul Sinod ca, stând (în picioare), să se dea rugăciunile lui Dumnezeu. [Sinodul VI: 90; Petru: 15].

    TÂLCUIRE

    Obiceiurile predanisite de Apostoli şi de Părinţi se cuvine a se păzi toate, de obşte, de toate Bisericile, şi nu numai unele din ele. Pentru aceasta şi Canonul acesta rânduieşte ca, de vreme ce unii creştini își pleacă genunchii (adică îngenunchează) şi în ziua Duminicii şi în zilele cele de după Paşti până la Cincizecime (adică până la Duminica Pogorârii Sfântului Duh), lucru care este necanonic şi necuviincios, în toate Bisericile dreptslăvitoare din toată lumea să nu se plece genunchii în ziua Duminicii şi în toată Cincizecimea, pentru a se păzi toate Apostoleştile şi Părinteştile Predanii. Deci a socotit de cuviinţă acest Sfânt Sinod ca în zilele acestea toţi creştinii să-şi dea rugăciunile lor lui Dumnezeu, nu îngenunchiaţi, ci stând drepţi. Iar Marele Vasilie, în capul 27 din cele pentru Sfântul Duh, care este și Canonul al 91-lea al său, spune să nu plecăm genunchii Duminica şi în Cincizecime, adăugând şi cuvântul şi pricinile pentru care nu le facem.
    Că Duminica zice, stând drepţi ne rugăm, nu numai că în ea împreună cu Hristos ne-am sculat şi suntem datori a asculta cele de sus şi cereşti, dar şi pentru că ziua Duminicii se vede oarecum a fi asemănare şi închipuire a veacului ce va să fie, când toţi se vor afla sculaţi (drepți). Și fiind ea începătoare a zilelor, nu a fost numită de Moise întâia, ci una. Care şi a opta este, însemnând pe cea cu adevărat a opta, care va fi după sfârşitul veacului acestuia al şaptelea. Şi în toată Cincizecimea împreună stând drepţi ne rugăm, pentru că aceasta este aducătoare aminte de Învierea ceea ce se nădăjduieşte în veacul cel viitor, ca prin starea cea dreaptă să mutăm mintea noastră de la veacul de acum la cel viitor. Asemenea cu Sfântul Vasilie cel Mare spune hotărâtor şi dumnezeiescul Iustin în Întrebarea 115, că Duminica nu se pleacă genunchii, căci ea închipuiește Învierea, prin care, cu Harul lui Hristos, ne-am slobozit de păcat şi din moarte. Iar în Cincizecime nu plecăm genunchii, fiindcă ea este de o putere cu ziua Duminicii, după cuvântul Învierii.
    Obiceiul acesta a luat început din vremurile Apostolilor, precum zice Sfântul Irineu Mucenicul în Cuvântul său despre Paşti, care şi episcop al Lugdunului a fost. Împreună cu el mărturiseşte şi dumnezeiescul Epifanie, spunând că în toată Cincizecimea nu se îngenunchează. Acestea le spune şi fericitul Augustin în Epistola sa către Ianuarie, şi Ieronim împotriva Luciferianilor, precum şi dumnezeiescul Ambrozie şi Tertulian. Și Canonul 1 al lui Teofil hotărăşte „a se cinsti şi a se prăznui fiecare Duminică, fiindcă ea este și întâia, ca un început de viaţă, şi a opta, ca ceea ce covârşește Sabatul iudaic, adică ziua a şaptea”.
    Canonul 56 al Sinodului din Cartagina zice, că între cele ce s-au cercat şi s-au ispitit în Niceea era scris ca preoții să liturghisescă cu post, însă în Canoanele Sinodului din Niceea nicăieri nu se află una ca aceasta.

    Sursa: marturieathonita.ro

    Apreciază

    1. Da,asa este .De fapt nu se pleaca genunchii si nu se fac metanii mari in toata perioada de la Craciun si pana dupa odovania Bobotezei.La fel se face si in Sapt Luminata de dupa Pasti .Sunt crestini,casatoriti,care nu stiu ca nu au voie sa se impreuneze pt a face copii in aceste perioade.

      Apreciază

  13. Nu stiti,cred,un lucru: Sfinti Parinti contem porani au spus clar,limpede:inainte si in timpul inscaunarii Antihristului,minciuna va fi totala;deci,va imparati minciuna,de nu o sa mai ai incredere nici in propriile degete.Prost e cel care isi pune pe suflet,zic.

    Apreciază

  14. Când ai conştiinţa curată să nu te temi niciodată de nimic

    Sunt oameni care s-au învechit în rele – nevrând să ştie de Dumnezeu – şi, mai către capătul zilelor, când îndărătnicia firii s-a mai stins, s-au pomenit cu o răbufnire năpraznică a conştiinţei bolnave, rupând toate zăgazurile fărădelegilor şi azvârlindu-le pe toate în faţa lor, încât şi somnul le-a fugit, iar la unii le-a fugit şi mintea. Căci cu adevărat a fugit mintea omului care o viaţă întreagă nu face altceva decât să stingă glasul conştiinţei. De aceea nu vrea Dumnezeu să ieşi din viaţa aceasta, fără să ştii şi tu că ţi-ai omorât sfătuitorul cel mai bun, ce-l aveai la îndemână pretutindeni, şi nu te lasă să pleci fără să vezi, încă de aici, unde te vei duce. Aşa sunt tocmite lucrurile, ca odată să vadă fiecare, vrând-nevrând, ceea ce trebuia, prin credinţă, să vadă totdeauna.

    Conştiinţa, prin natura ei, nu aprobă niciodată viciul şi păcatul, prin natura ei e de a nu se lăsa învinsă, chiar dacă frâna ei nu e luată în seamă şi firea decăzută săvârşeşte păcatul peste opreliştea ei. De aici vin mustrările de conştiinţă – „pârâşul tău, cu care trebuie să te împaci pe drum”, care „nu tace” până ce omul nu-şi revizuieşte înfrângerile sale şi nu se întoarce de la păcat, ca să poată primi iertarea lui Dumnezeu. În cazul când înfrângerile morale se ţin lanţ prin desimea sau gravitatea lor, urmează sancţiuni ale conştiinţei, mai grele decât mustrarea: dezechilibrul minţii – mai uşor sau mai profund, din care se mai poate reveni – şi celelate forme mai grave, schizofrenia, paranoia, nebunia acută şi, în final, sinuciderea.

    Toate acestea sunt urmarea în organic a capitulării conştiinţei, ca organ spiritual al omului, şi, ca urmare, cufundarea lui în întuneric şi în muncă. Aceasta-i perspectiva lugubră a vieţii în păcat.

    Când ai conştiinţa curată să nu te temi niciodată de nimic.

    Pr. Arsenie Boca – ”Mare îndrumător de suflete din secolul XX”, Ed. Teognost

    Apreciază

  15. Antihristul este pe teren şi lucrează…
    Cuvinte întelepte ale Cuviosului Părinte Justin Pârvu, despre vrăjmaşii ortodoxiei şi ai neamului românesc şi despre cum trebuie să înaintăm pe calea credinţei

    „Ei, torţionarii, vor să ridice biserici şi monumente, iar cei torţionaţi n-au voie să apară! Adică, ei au ucis şi tot ei ridică statui! N-o să le ajute Dumnezeu, orice ar face. Când le-o veni vremea să-i stârpească, le-o veni vremea! Dar să nu creadă ăştia că vor trece prin viaţă fără judecata acestor martiri. Căci nu se luptă cu oameni, aici se luptă cu Dumnezeu. Încercare foarte îndrăzneaţă! Mândria lor depăşeşte limita! De aceea, vor avea de suferit, vor suferi ca şi Irod!

    Nimic nu mai întârzie mânia lui Dumnezeu decât rugăciunea! Acuma-i timp să ne punem cenuşă în cap şi să ne plângem păcatele noastre şi ale neamului nostru. Ni s-a dat mare bogăţie, ni s-au dat mari valori, şi noi n-am ştiut să le stăpânim. N-am ştiut să fim la înălţimea cuvenită.

    Antihristul este pe teren şi lucrează, nu mai rămâne decât să-l încoronăm la Ierusalim, să apară ca persoană fizică. Atât ne-a mai rămas.

    Acum, ca să ne mai împăcăm cu Dumnezeu, trebuie să ne rugăm tare mult! Cât se poate! Că vin şi cipurile astea, care nu sunt fără rost. Astea sunt un mijloc de cădere nu numai a individului, dar şi a naţiunilor.

    Să fim atenţi, să ne izbăvească Dumnezeu de cel viclean! Să ne ferim mereu de cei ce vânează sufletele noastre, spune Sfântul Ioan Gură de Aur. E o vânătoare mare de creştini.

    Şcolile, Biserica, familia, toate sunt dezmoştenite de orice valoare spirituală. Nici nu mai vorbesc despre naţiune şi naţionalism.

    Nu poţi să faci pe spiritul occidental viaţă creştin-ortodoxă. Nu se poate. Atât este înţelegerea lor, până la raţiune.
    De-acolo nu se mai poate. Ori, în ortodoxie este mai întâi trăirea, după aceea vine raţiunea. Aşa este ortodoxia.

    De ce-au născut ei drăcovenia asta în Occident, bolşevismul, şi l-au adus aici, în Răsărit? Aici e rădăcina. De aici pleacă lumina şi întunericul. Aici au şi venit. Se tem încă.

    Vrăjmaşii vor să scoată din firea românilor şi umbre de gândire măcar. D-apoi să mai faci vreo acţiune, ceva?

    Noi trebuie să fim ca dacii aceia milostivi. Aici e o rădăcină specifică, o vână specială care trece prin românul acesta. Acum vrăjmaşii au prins o anumită libertate de a stăpâni, de a sufoca această valoare spirituală a ortodoxiei.”

    A consemnat Florin Palas
    Sursa: MARTURISITORII.ro

    Apreciază

  16. Sfântul Vasile cel Mare (370-379), la rândul său, prin canonul 91, întăreşte aceeaşi poruncă: „Duminica ne facem rugăciunile stând drepţi, iar aceasta o facem nu numai ca unii care, înviind împreună cu Hristos şi fiind datori a năzui spre cele de sus, în ziua Învierii, ne aducem aminte, prin starea de rugăciune, de harul cel dat nouă, ci fiindcă se vede că această zi, cea dintâi a săptămânii, este chipul veacului aşteptat ce va să vină. (…)
    Deci, este necesar ca rugăciunile să se plinească stând (adică, în picioare) în această zi (duminica),după cum învaţă Biserica pe fiii săi, ca prin neîncetata aducere-aminte de viaţa cea fără de sfârşit, să nu ne lenevim în privinţa merindelor pentru mutarea aceea. Apoi şi Cincizecimea întreagă este semn de aducere aminte a Învierii ce se aşteaptă în veacul viitor.”

    Sinodul al Șaselea Ecumenic (691), prin canonul 90, porunceşte: „Am primit în mod canonic, de la de Dumnezeu purtătorii noştri Părinţi, să nu plecam genunchii in duminici, cinstind astfel Învierea lui Hristos. Drept aceea, ca să nu nesocotim chipul lămurit al tinerii acestei porunci, rânduim limpede credincioşilor ca sâmbăta, după intrarea cea de seară a preoţilor in Altar, potrivit obiceiului care se ţine în vigoare, nici unul să nu plece genunchii, până duminica seara următoare, când, după intrarea în vremea luminândei, plecând îndată genunchii, în chipul acesta să aducem rugăciunile noastre Domnului. Căci socotim noaptea cea după sâmbătă ca înaintemergătoare Învierii Mântuitorului nostru, de atunci începem în chip duhovnicesc cântările, sfârşind sărbătoarea de la întuneric spre lumină, ca de aici înainte în cursul nopţii şi al zilei întregi să sărbătorim noi Învierea.”

    Părintele arhidiacon doctor Ioan N. Floca (unul dintre cei mai mari, dacă nu cel mai mare canonist al Bisericii noastre) afirmă: „Canonul dispune în ce chip și când se cuvine a îngenunchea în biserică, oprind îngenuncherea în zilele de duminică, cu motivarea că numai neîngenunchind duminica se cinstește Învierea lui Hristos. Această rânduială însă nu s-a păstrat în Biserică. După rânduiala canonului prezent, ar trebui ca de sâmbătă noaptea până duminică seara să nu se îngenuncheze în Biserică”.

    „Dacă deschidem Tipicul cel Mare (al cunoscutului Părinte ierusalimitean Sfântul Sava cel Sfinţit † 531), devenit normativ în întreaga Biserică Ortodoxă, după care sunt săvârşite până astăzi majoritatea slujbelor din mănăstirile ortodoxe, citim aproape aceleaşi cuvinte: În ştiinţă să ne fie încă şi acestea: că de la Naşterea Domnului Hristos până la Sfintele Arătări ale lui Dumnezeu (Epifania sau Boboteaza – n. n.) nu este post, nici nu se fac plecări de genunchi nici în Biserici şi nici în chilii.”
    Despre perioadele de neîngenunchere, din punct de vedere liturgic şi canonic, în Biserică:

    – Toate duminicile (în număr de 52) anului liturgic (de la vecernia de sâmbătă după amiază la vecernia de duminică după amiază);
    – De la Paşte la Cincizecime (de la Dumnezeiasca Liturghie pascală până la Vecernia din Duminica Cincizecimii);
    – În cele 12 zile de la Crăciun la Bobotează;
    – În timpul unei hirotonii de diacon, preot sau episcop (în afară de candidatul la hirotonie, şi aceasta numai începând cu secolul al XVII-lea);
    – În timpul tuturor Sfintelor Liturghii zilnice, fie că se săvârşeşte Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, a Sfântului Ioan Gură de Aur, sau a Sfinţilor Iacov şi Marcu.

    Despre perioadele de îngenuchere canonică în Biserică:

    – Îngenuncherea este poruncită de Biserică atunci când episcopul, preotul sau diaconul ne invită să îngenunchem: „Plecând genunchii noştri, Domnului să ne rugăm!”.
    – În timpul Dumnezeieştii Liturghii a Darurilor mai-înainte-sfinţite;
    – În timpul slujbelor din Postul Mare (în afară de sâmbătă şi duminică);
    – În timpul slujbei Paraclisului Născătoarei de Dumnezeu din luna august (în afară de sâmbătă şi duminică);
    – În timpul tainei sfintei spovedanii (în afară de sâmbătă şi duminică);
    – Începând cu Vecernia Cincizecimii (duminică după amiază);
    – Acasă, se îngenunchează în aceleaşi mod ca şi la biserică (în afară de sâmbătă şi duminică).

    Apreciază

  17. URĂRILE APĂRĂTORULUI ORTODOXIEI, PĂRINTELE AUGUSTIN KANDIOTIS, CARE SE ADRESEAZA INIMILOR
    CREŞTINILOR ORTODOCŞI,

    Necredincioşi ai veacurilor, să presupunem pentru o clipă, că dezrădăcinaţi copacul creştinismului. Vă pun o întrebare: în locul lui ce veţi sădi? Este uşor să dezrădăcinezi, dar este greu să sădeşti. Ce aveţi să sădiţi? Zero-ul? Dar pe zero nu se sprijină nimic; doar ruine…

    Dar voi, credincioşii, aşa cum spune astăzi Apostolul Pavel, astupaţi-vă urechile, ca să nu auziţi sirenele ateismului şi ale necredinţei. Suntem un popor creştin. Să fim foarte atenţi.

    Ce să facem? Să credem aşa cum au crezut părinţii noştri din neam în neam. Dacă naţiunea aceasta a existat şi va exista în viitor, va exista datorită credinţei în Dumnezeu. Să credem, aşa cum a crezut Vasile cel Mare.

    I-a citit pe Platon, pe Aristotel, a mers la şcoli înalte, i-a ascultat pe oratori… Şi ce spune Vasile cel Mare? Eu nu ascult ce zice X, Y sau Z; ascult credinţa pe care am învăţat-o de la bunica mea.

    Această credinţă să o ținem şi noi. Cuvintele pe care ni le-a spus sfânta noastră bunică, pe acestea să le păzim, fraţii mei. Nu există nimic mai mare decât credinţa noastră, pe care au ţinut-o părinţii noştri din neam în neam.
    Şi să spunem şi noi împreună cu poetul:

    „Hristoase, în aceşti ani blestemaţi ai necredinţei,

    În care oamenii nu cred în nimic, nici iubesc pe cineva,

    Eu cred şi Te iubesc din tot sufletul pe Tine.

    Cred precum mama mea, cred precum un copilaş,

    Beau din apa cea fără de moarte şi părăsesc otrava”.

    (fragment din omilia înregistrată, care a fost rostită în biserica „Sfântul Pantelimon” din Florina, miercuri, 1-1-1975.

    Pentru evenimentul cosmo-istoric al Naşterii Domnului Iisus Hristos şi pentru Noul An, mă rog din inimă Domnului, ca să ne învrednicească pe toţi a pătrunde pe cât mai mult posibil în marea taină a întrupării lui Dumnezeu şi să trăim aceasta mai intens, ca să gustăm mai viu rodul venirii Lui în lume, adevărata bucurie şi veselie.

    Domnul, Cel ce S-a făcut Prunc pentru noi, aduce în lume adevărata bucurie, deoarece oferă bucuria IZBĂVIRII.
    Câţi suspinăm pentru neputinţele noastre, să ne bucurăm acum şi să ne veselim pentru iertarea păcatelor noastre, mântuirea şi slava noastră.

    † Mitropolitul Augustin de Florina, Prespe şi Eordeea
    ( „ΣΑΛΠΙΓΞ ΟΡΘΟΔΟΞΙΑΣ”, 1993)

    Mă rog ca toţi copiii Ortodoxiei să devină în Noul An fierbinţi vestitori ai unicităţii şi ai importanţei mântuitoare a Ortodoxiei şi vehemenţi războitori ai mişcării degenerate şi eretice a Ecumenismului.
    („ΣΑΛΠΙΓΞ ΟΡΘΟΔΟΞΙΑΣ”, 1983)

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s