Poruncă Dumnezeiască pentru dreapta vieţuire în familii

,,Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta ca să-ţi fie bine şi să trăieşti ani mulţi pe pământul pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l va da ţie’’ (Ieşire 20, 12). Dumnezeu a statornicit între copii şi părinţi relaţii fireşti, Dumnezeieşti, de iubire. Orice societate omenească este una sănătoasă atâta vreme cât este alcătuită din familii sănătose, duhovniceşte vorbind. Relaţiile din sânul familiei nu pot fi guvernate decât de Poruncile lui Dumnezeu. Încercarea de a substitui aceste Porunci cu cine ştie ce sisteme ,,morale’’, ticluite de mintea omului, este un eşec din capul locului. Nici nu trebuie să teoretizăm prea mult despre legăturile dintre copii şi părinţi, deoarece Dumnezeu le-a aşezat într-un făgaş atât de înţelept, încât acestea se pot desfăşura în cea mai bună rânduială. Aşa cel puţin ar trebui să fie.

          Din păcate, societăţile contemporane au tendinţa, uşor de sesizat, de a submina aceste legături familiale. Copiii sunt încurajaţi să nu mai asculte de părinţi. De cealaltă parte, părinţilor li se impun obligaţii sociale inutile, artificial create, spre a avea cât mai puţin timp de a petrece în familie. Pornind de la cazuri izolate de violenţă asupra copiilor şi invocându-le ca justificare, legiuitorii au elaborat legi care să reducă autoritatea părinţilor. Astfel, copilul îşi poate denunţa părinţii pentru incidente minore, iar sancţiunile pot merge până la decăderea lor din drepturile fireşti. Scăpaţi de sub grija părinţilor, copiii alunecă spre tot felul de tentaţii periculoase şi asistăm la multe drame prin care trec, deopotrivă, copiii şi părinţii. Societatea devine astfel un organism bolnav, în aceaşi măsură în care familiile sunt subminate. Cine are interesul ca familiile să fie slăbite şi societatea să ajungă în suferinţă? Puterile întunericului, slujitorii diavolului care lucrează din umbră, iar atunci când ies la arătare pozează în binefăcători ai umanităţii şi dau lecţii de morală.

           Remediul este cunoscut, la îndemână oricând şi este propovăduit din faţa Sfintelor Altare: întoarcerea la Dumnezeu şi la Biserica Ortodoxă. Oricâte schimbări şi mutaţii s-ar produce în lumea aceasta, Biserica rămâne singura instituţie care păstrează nealterate Poruncile Dumnezeieşti şi-i cheamă pe oameni la bună şi dreaptă vieţuire. Acest fapt explică de ce Biserica lui Hristos este ţinta atâtor atacuri, din partea vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi.

Presbiter Ioviţa Vasile

Slujitorii satanei, răspândiţi în tot pământul, condamnă la moarte făpturile lui Dumnezeu, prin vaccin sau lăsarea fără ajutor

Acum 4 zile, un vulcan de pe o insulă din Caraibe (St. Vincent) a erupt, punând în pericol zeci de mii de locuitori. S-a dispus evacuarea de urgență, pentru a salva vieți. Nimic spectaculos, la prima vedere. Numai că citim în presa străină (la noi amănuntul e trecut sub o tăcere de aur) că insulele din jur au acceptat să primească numai evacuații care erau deja injectați cu serul magic anti-molima mileniului. Cei care nu erau deja injectați au putut fi urcați pe vapoare în vederea evacuării numai dacă au acceptat să fie înțepați pe loc.

Nu mi-e clar ce s-a întâmplat cu cei care nu au avut cum să se înțepe sau cu cei care au refuzat să experimenteze pe propriul corp serul magic. Probabil că au fost lăsați în plata Domnului, sub norii de cenușa vulcanică.

Noi nu avem vulcani în apropiere. Dar avem zonă puternic seismică în Vrancea, la doar 250 de km de Capitală. Și avem Dunărea, la 60 de km. Și avem cei mai cinici și lipsiți de inimă guvernanți din istorie, plus un ”comandant al acțiunii” cu o înfățișare ca de veste rea. Vă dați seama ce s-ar putea întâmpla în caz de cutremur mare, ca în 1977, sau de inundație catastrofală, ca în 1970? Să ne ferească Dumnezeu! Să ne rugăm ca așa ceva să nu se întâmple curând în România! Că, altfel, salvarea sau evacuarea de urgență s-ar putea face doar pentru cei 12% dintre potențialii sinistrați, cei care vor fi putut face dovadă că sunt înțepați regulamentar (cei care nu ar putea face o asemenea probă, cu certificatele/pașapoartele de rigoare, ar urma să fie abandonați dezastrului, chiar dacă, de fapt, sunt injectați cu serul magic și sunt fani ai experimentului și ai deghizării în nou-normali și ai distanțării sociale).

Avocat Gh.Piperea

Părintele Arsenie Papacioc: În momentul când aperi Adevărul, eşti îmbrăcat cu haina morţii

„Se cuvine să ne îngrădim pe noi înşine şi să ne separăm de episcopii care, în chip vădit, stăruie în greşeală privitor la cele ce ţin de Credinţă şi de Adevăr, aşadar se vădesc a fi eretici sau nedrepţi.”  (Sfântul Nicodim Aghioritul († 1809)

Arhim. Arsenie Papacioc: „Cu o moarte toţi suntem datori, dar una-i ortodox să mori, alta-i ecumenist vândut”. Şi dacă unul singur ţine adevărul, acolo este Biserica. Nu e numai o fracţiune din Biserică, e toată Biserica. Aveţi ocazia sa fiţi acel unul…

Dragii mei, vreţi să fiţi fericiţi? Muriţi pentru adevăr! Apără adevărul. Moartea nu înseamnă moarte, dragii mei. Ai trecut de la moarte la viaţă… Adevărul îl poate apăra oricine. Că acolo unde e Adevărul, acolo e Biserica. Nu unde este mulţime, unde e gălăgie, unde e “hai dom’ne să ne împăcăm, să ne unim!” Fiecare ortodox este obligat să se pună la punct, şi dacă a făcut un mare efort, a devenit o mare forţă. Şi acolo e Biserica , la ăla care e pus la punct. Unde e Adevărul, acolo e Biserica… Voi nu cunoaşteţi bucuria care te cuprinde atunci când aperi Adevărul… Şi a nu apăra Adevărul e groaznic, e o suferinţa teribilă… nu vă daţi seama ce durere ai când eşti un om vândut (lepădat); încă o dată vă spun: Adevărul poate fi la unul singur şi să fii fericit că eşti acel singur, căci cu atât mai puternic vei fi… Pentru că apărând Adevărul toate cerurile ştiu, toţi Sfinţii, toată Împărăţia de sus ştie că tu ai apărat Adevărul, şi nu te lasă.
Da, Dumnezeu dă Harul, dar nu-l dă la milogi, ci îl dă la eroi… Apără Adevărul, că nu mai contează viaţa … în momentul când aperi Adevărul eşti îmbrăcat cu haina morţii. ”

Revista Atitudini,februarie, martie, aprilie 2008

Primus sine paribus, Ereticul Bartolomeu din Constantinopol, s-a rugat cu ereticii şi a jertfit diavolului

Avva Nikolaos din Sfântul Munte Athos ne reamintește că adevăratul păstor al lui Hristos ar trebui să învețe toate neamurile dreapta credință, mai degrabă decât să participe la sabatul „noii ere”. În timpul rugăciunii ecumeniste „pentru pace în întreaga lume” de la Roma, organizată de ereticul Papă Francisc pe 20 octombrie 2020, pseudo patriarhul Bartolomeu nu s-a rugat lui Hristos, relatează publicația Orthodoxos Typos. El a reamintit că Sfântul Paisie Athonitul a denumit rugăciunile cu ereticii, „zdrențe ale diavolului”: „Și acest lucru este adevărat: numai Mielul ucis, Domnul nostru Iisus Hristos, Care a îndurat suferințele pentru mântuirea celor păcătoși, poate să dea adevărata pace, dar nu și acei oameni care batjocoresc Credința’’.

Avva Nikolaos a subliniat că ereticul Papă Francisc „propovăduiește că homosexualitatea trebuie protejată prin lege”, un alt participant la rugăciunea ecumenistă „așteaptă pe propriul său mesia, antihristul” și „în ceea ce privește restul participanților la această ceremonie, ei se închină la idoli, animale și soare, venerându-i ca pe niște zei. ” „Având în vedere cele enunțate mai sus, apare întrebarea: pentru care„ zeu ”a pus pseudo patriarhul ecumenist Bartolomeu, o lumânare într-un sfeșnic, aflându-se în mijlocul acestei adunări, a acestei amestecături de religii? În orice caz – nu Domnului nostru Iisus Hristos, pentru că Hristos îi cheamă pe păstorii Săi să pornească la drum și să învețe Adevărul, propovăduind Creapta Credință tuturor neamurilor pământului: ..Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin’’ (Matei 28, 19-20). Având în minte aceste cuvinte, nu participați la sabatele „noii ere”, a rezumat călugărul athonit.

Texte selectate şi editate de Dr. Gabriela Naghi

Pontifex maximus Vasile Bănescu este cobaiul sistemului

Tot săpând gropile altora, omul a ajuns să cadă în una din ele. Nu vă speriaţi, e o formă uşoară de covid care a survenit taman când se pregătea să facă rapelul, încât nu se poate să nu te întrebi la ce foloseşte vaccinul gratis, sigur şi voluntar când după prima doza te infectezi cu virusul blestemat. Mai degrabă cred că Vasilică al nostru s-a oferit ca material didactic, ca să fie arătat unei ţări întregi, că iată, şi cei din Patriarhie… Odată pozitivat, dumnealui ne spune ca de vină ar fi şi oboseala. Aci nu-l mai cred. Nu-l cred pentru că acest individ este neobosit atunci când însăilează declaraţii mieroase pentru puternicii zilei, susţine dialoguri fertile, ori face nesfârşite temenele în faţa celor care calcă  nesimţit cu bocancii în sfinţenia Bisericii.

Mă întreb, pentru a nu ştiu câta oară, ce caută acest mirean şmecher pe statele de plată patriarhale, pe post de purtător de cuvinte. Caută exact ce-i cer cei care l-au împins în faţă, fără ca Daniel să aibă un cuvânt de spus. Caută să nu iasă din vorba şi consemnul stăpânilor, să declare în numele Bisericii ceea ce vor să audă cei fără Dumnezeu. Când vorbeşte în numele Bisericii, propaganda, behăitorii de ambe sexe şi sataniştii se reped şi spun românilor ,,aceasta este poziţia Bisericii’’. Serios? De când nenea ăsta se confundă papaliceşte cu Biserica lui Hristos? Este un fel de pontifex maximus şi nu ştim noi? Trasează directive, formulează păreri, arată calea de urmat, peste capetele tuturor ierarhilor, cu dezinvoltură şi nesimţire, având spatele puternic de care aminteam înainte. ,,Speranţa pusă în dumnezeu ne va ajuta mereu’’. Sigur că dumnezei sunt mulţi şi dânsul n-a precizat spre care îşi îndreaptă speranţele. În orice caz, nu spre Dumnezeul Adevărului.

Ziceam că e neobosit în ceea ce face, şi face multe! Pe mine mă oboseşte teribil şi abia aştept ziua în care va fi trecut în rezervă şi nu vom mai auzi de el. Dă, Doamne.

Presbiter Ioviţa Vasile

Biserica este atacată. Biserica trebuie să lupte!

Dracii joacă tontoroiul la lumina zilei. Au ieșit legiune la suprafață și nu se mai feresc. Sub stindardul COVID, lumea se îndrăcește cu o repeziciune uluitoare. Bătălia dintre Copiii Luminii și Copiii Întunericului, despre care vorbea monseniorul Vigano, a ajuns și pe malurile Dâmboviței. La fel ca pe Potomac, odraslele beznei sunt excelent organizate, înarmate până în dinți, unite ca unul și hotărâte în acțiune. Raidurile lor sunt fulgerătoare, ordinul este simplu: fără prizonieri!

Copiii Luminii orbecăie. Răzleți, înfricoșați, nepregătiți, cad sub ploaia de lovituri ca spicele în luna unui cuptor infernal. O armată blindată împotriva unei gloate de desculți. Soarta bătăliei pare pecetluită. Așa să fie? Noi, cei care încă ne mai facem cruce, ȘTIM că nu. Știm că victoria finală Îi aparține lui Hristos, în ciuda aparențelor. În ciuda masacrului care le este ÎNGĂDUIT dracilor în aceste zile, ca mare, supremă încercare. Învierea a fost precedată de Patimi. O încercare presupune însă și o reacție. Un răspuns. Doar pentru că știe dinainte deznodământul, Omul nu are dreptul să stea cu mâinile încrucișate, ca la cinema, așteptând relaxat happy-end-ul.

Prima reacție logică a unei oști, când este atacată, este să privească spre Comandantul ei Suprem. Să aștepte ordinele și să le execute. Ordinele sunt transmise prin generali și restul ofițerilor până la ultimul soldat.

Comandantul Suprem este Hristos, Oastea este Biserica, iar ofițerii sunt clerul.Iată însă că grosul ofițerimii pare paralizat de frică. Îi clățănesc dinții sub măști. Din spatele celor trei straturi de pânză regulamentare răsună înfundat, confuz, ordine contradictorii. Sau o tăcere asurzitoare. În ultimul an, ierarhia Bisericii s-a clătinat de câteva ori dramatic. A acceptat închiderea lăcașurilor de cult și a cimitirelor. A consimțit ca Paștile, cea mai mare sărbătoare a sa, practic Ziua Victoriei, să fie prăznuită cu ușile închise și cu poporul încuiat în case. A admis ca ostașii fricoși să vină de acasă cu lingurița proprie pentru a se împărtăși, relativizându-L pe Hristos din Potir (spre lauda sa, a retractat rapid). A încuviințat să-i fie îngropați morții ca niște câini turbați. A tolerat să-i pătrundă poliția cu bocancii în biserici, tulburând Sfânta Liturghie, în căutare de enoriași contravenienți. A îngăduit să fie compromise pelerinajele, aceste parade în cinstea eroilor căzuți din glorioasa oaste de odinioară.A închis ochii la batjocura bolnavilor: arși de vii, legați de pat, încuiați și uitați în saloane, scoși cu targa în stradă în miez de noapte. A tăcut când părinții au fost amenințați cu confiscarea copiilor.

Dar, mai presus de toate, a îngăduit Fricii să pună stăpânire pe Oastea sa. O frică demonică, paralizantă, care întunecă mințile și pierde sufletele. Prea puține voci de la vârful ierarhiei au ieșit în față să strige: „Nu te teme, turmă mică!”. Care este situația de pe front, acum, în tabăra Copiilor Luminii? Li s-a oferit un armistițiu. Li s-a promis că, spre deosebire de anul trecut, vor putea participa la slujba de Înviere. Au primit libertatea de a se bucura pe îndelete de Lumină până dimineața, la ora 5. Perspectiva unor Paști ca altădată, „normale”, le umple inimile de bucurie. Nu sesizează că li s-a oferit un dar otrăvit. Speriată de amploarea și răspândirea protestelor din stradă, Puterea s-a făcut că cedează. A cerut însă un sacrificiu la schimb: propagandă pro-vaccin în biserici. Și conducerea BOR s-a lăsat păcălită și a acceptat trocul. În realitate, Puterea nu a cedat nimic. Cu proteste în toată țara, de la București la Timișoara, de la Giurgiu la Tecuci, a fost conștientă că anul acesta nu va mai putea repeta restricțiile de Paști. Că oamenii vor ieși din case cu orice risc și cu orice preț pentru a lua lumină și a se împărtăși.

Puterea a jucat însă cu viclenie mărinimia de partid și de stat. Naivă, Biserica a înghițit nada Paștilor cu tot cu acul vaccinurilor. Acceptând să împartă broșuri și să le spună enoriașilor că vaccinurile sunt „sigure și eficiente”, Biserica a preluat misiunea propagandistică de la tele-medicii Mahler, Craiu, Marinescu, Gheorghiță. Biserica a acceptat să facă politică și să își transforme preoții în goarne ale puterii. Mesajul purtătorului de cuvânt al BOR, „eu m-am vaccinat”, este identic cu cel al politrucilor în alb de mai sus, interzis de CNA ca ilegal. Mai grav, susținând că vaccinurile sunt „sigure și eficiente”, conducerea BOR și-a asumat un neadevăr: nici un produs și nici un act medical nu sunt 100% „sigure și eficiente”, după cum o atestă chiar prospectele vaccinurilor. După cum o atestă morții și efectele secundare. După cum o dovedește infectarea cu COVID a purtătorului de cuvând al BOR, după vaccinare. Sută la sută „sigur și eficient” este doar Dumnezeu!

Fără a mai pomeni de faptul că Moderna, Pfizer și Johnson & Johnson au folosit pentru crearea vaccinurilor lor celule de fetuși avortați. Propovăduind un neadevăr, acceptând un păcat (avortul) pentru un bine ipotetic, relativizând astfel Minciuna și Răul, Biserica Ortodoxă Română a făcut pași mari spre o fraternizare cu inamicul.
Asemenea oricărei armate, Biserica nu face politică. Ea nu este nici socialistă, nici liberală, nici ecologistă, nici măcar creștin-democrată. Trebuie să stea departe de orice „-isme”.

Biserica trebuie să facă un singur lucru: să își ajute soldații să se mântuiască. Aceasta este singura luptă pe care trebuie să o ducă. Iată, însă, că tocmai mântuirea este acum în pericol: credincioșii și Biserica însăși sunt atacați de un altfel de „-ism” față de care nu pot rămâne indiferenți: Satanismul. Or, lupta cu Satana este tocmai cea pe care Biserica este OBLIGATĂ să o dea. Nu are dreptul să stea deoparte, invocând echidistanța politică. Generalii și tot corpul ofițeresc trebuie să se trezească până nu este prea târziu. Până nu sunt excluși, împreună cu un mare contingent de suflete pierdute, din Marele Scenariu cu Happy-End. Cumplitele izbituri care se dau în porțile Bisericii nu sunt de berbece. Sunt loviturile lui Belial însuși.

Autor: Adrian Pătrușcă

Părintele Cleopa: Arma cea mai puternică este numele cel prea înfricoşător al Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos

Orice creştin are de la Botez un înger bun, care stă de-a dreapta lui şi îl povăţuieşte spre tot lucrul plăcut lui Dumnezeu. El scrie cu de-amănuntul, una câte una, toate faptele bune, pe care le face în viaţă şi pe care i le va prezenta în ceasul Judecăţii cînd „cărţile se vor deschide”. De asemenea, creştinului îi urmează din pruncie şi un înger rău (diavol) care scrie şi el, amănunţit, tot păcatul pe care îl face omul în viaţă, până în clipa morţii. Scopul îngerului rău este de a-l ispiti întotdeauna şi a-l îndemna la păcat, cu gândul, cu imaginaţia, cu simţurile, cu cuvântul, cu fapta, cu trupul şi cu sufletul. Dacă omul îl ascultă, se învoieşte la păcat şi chiar îl săvârşeşte; diavolul scrie orice gând, orice cuvânt sau faptă rea făcută în viaţă, de care îi va cere răspuns la Judecata particulară, adică după moarte, dacă nu a fost dezlegat de păcate în viaţă, prin spovedanie şi pocăinţă.

Sfinţii şi dumnezeieştii Părinţi ai Bisericii au înţeles că orice patimă care ne luptă pe noi, este un drac. De aceea, dumnezeiescul şi Sfântul Părinte Efrem Sirul zice: „Că omul are atâţia draci, tot atâţia, câte patimi are”. Şi tot aşa spun şi alţi mulţi Sfinţi Părinţi. Suntem datori să ne rugăm lui Dumnezeu să ne ajute cu Harul Său să putem scoate şi izgoni demonii din noi şi nu din alţii! Şi iarăşi suntem datori să ne rugăm stăruitor şi cu evlavie şi cu umilinţă Preabunului Dumnezeu, să ne ajute să înviem prin pocăinţă adevărată sufletul nostru cel mort prin păcate şi să nu ne îndârjim cu drăcească obrăznicie a cere lui Dumnezeu darul de a învia morţii şi de a face minuni.

Arma cea mai puternică şi mai înfricoşată prin care omul poate scoate şi izgoni din inimă pe draci este numele cel prea înfricoşător al Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pe care dacă îl va chema cineva din inimă şi cu smerenie şi cât mai des, unul ca acela, cu darul lui Hristos, va scoate şi va izgoni de la sine pe dracii care îi dau război şi îi va risipi pe ei ca praful spulberat de vânt şi se vor stinge ca fumul. Frânele puterii satanei sunt în mâna lui Dumnezeu. El este câinele lui Dumnezeu şi nu poate să facă nimic fără poruncă.

Sfântul Macarie cel Mare până acolo merge, că zice: „Dumnezeu este şi în draci şi în satana!”. Cum este în draci, zic unii, dacă satana este împotriva lui Dumnezeu? Da, este. Că dacă n-ar fi Dumnezeu într-înşii, cât rău ar face! Dumnezeu este într-înşii cu puterea Sa cea atotţiitoare, una din însuşirile Sale, să-i ţină în frâu, ca pe câinele cel rău, să nu facă rău cât ar vrea ei oamenilor. Nici în porci n-au putut să intre, fiind ţinuţi de puterea atotţiitoare a lui Dumnezeu. Că puterea drăcească este îngrădită de puterea Dumnezeirii. Că zice la Isaia: „Se luptă cel puternic cu Cel Atotputernic”. Are el putere, dar nu este atotputernic, că Dumnezeu îl ţine în frâu! Toată puterea drăcească este circumscrisă împrejur; este îngrădită de puterea Dumnezeirii. Că altfel, ai văzut, când i-a dat voie să-l ispitească pe Iov, ce-a făcut într-un ceas? I-a ars turmele, i-a sfărâmat toate şi i-a omorît fiii! Are mare putere satana, dacă Dumnezeu îi dă voie.

(Din cuvintele arhimandritului Cleopa Ilie, Îndrumări duhovnicești pentru vremelnicie și veșnicie, Ed. Teognost, Cluj-Napoca, 2004)

Text selectat şi editat de Dr. Gabriela Naghi

Predică la Duminica a 4-a a Sfântului şi Marelui Post. Staţi împotriva diavolului

Oamenii din toate vremurile au fost şi sunt într-o continuă confruntare cu diavolul. ,,El de la început a fost ucigător de oameni şi nu a stat întru adevăr, pentru că nu este adevăr întru el. Când grăieşte minciuna, grăieşte dintru ale sale, căci este mincinos şi tatăl al minciunii’’ (Ioan 8, 44). Diavolul este într-o necurmată luptă pentru a-i duce pe toţi oamenii la chinurile veşnice ce-i sunt pregătite lui şi îngerilor lui (Matei 25, 41). Sfântul Bisericii noastre Ioan Gură de Aur făcea cu amărăciune, următoarea constatare: ,,Duşman de moarte ne este diavolul şi a pornit împotriva noastră război neîmpăcat. Nu ne sârguim noi atât pentru mântuirea noastră, cât se sârguieşte el pentru pierderea nostră’’ (Omilii la Matei XIII, 4). De răul pe care-l pricinuieşte cel viclean, aduce mărturie Evanghelia Sfântă a acestei Duminici.

Un părinte îndurerat aduce la Mântuitorul pe fiul său stăpânit de un demon mut şi surd. Ce-i făcea acesta copilului? ,,Oriunde-l apucă, îl aruncă la pământ şi face spume la gură şi scrâşneşte din dinţi şi înţepeneşte’’. Acestea, iubiţi credincioşi, sunt semnele, simptomele unei boli cumplite, epilepsia. Medicina din vremea noastră, cu toate performanţele ei, n-a reuşit până acum să stabilească cauza acestei boli şi nici să găsească un tratament eficient. N-a reuşit pentru că epilepsia iese din sfera ştiinţei medicale, este o boală demonică care se poate vindeca prin înfăptuirea lucrărilor sfinte instituite de Mântuitorul nostru şi încredinţate Sfintei Sale Biserici Ortodoxe. Oricâte încercări va fi făcut omul acesta pentru tămăduirea fiului său, toate s-au dovedit neputincioase. Nici strădaniile Sfinţilor Apostoli nu l-au putut vindeca, cu toate că li s-a dat putere scoată demonii încă de la trimiterea lor la propovăduire (Matei 10, 1). De ce, atunci, n-au reuşit să alunge demonul cel cumplit? Sfinţii Apostoli erau în acea perioadă când învăţau de la Mântuitorul ceea ce le era de trebuinţă în misiunea lor. Încă nu ajunseseră să ştie că ,,acest neam de demoni cu nimic nu poate ieşi, decât numai cu rugăciune şi cu post’’ (v. 29). Aceasta a fost ocazia prielnică pentru Apostoli spre a-şi împlini învăţătura, aşa cum şi noi învăţăm acum cât de trebuincioase ne sunt rugăciunile şi postul pentru biruinţa asupra celui rău. Dar diavolul ştiind că prin acestea poate fi învins, ce s-a gândit să facă? A scornit o mulţime de secte şi biserici mincinoase pe care le pune să facă rugăciuni zadarnice, fără însă să postească. Nu vedeţi? Sectarii nu ţin nici măcar o zi de post pe an, că aşa-i îndeamnă diavolul, şi în felul acesta îi lipseşte de arma postului fără de care demonii nu pot fi alungaţi. Şi nu numai că nu postesc, dar învaţă că postul este fără de folos, ridicându-se cu neruşinare împotriva prealuminatei învăţături a Domnului nostru Iisus Hristos Care ne-a spus desluşit: ,,Acest neam de demoni cu nimic nu poate ieşi, decât numai cu rugăciune şi cu post’’.

În faţa neputinţei omeneşti, asistăm la confruntarea dintre Fiul lui Dumnerzeu şi duhul cel rău care se încuibase în copilul acela. Dumnezeiasca putere se arată în cuvintele Mântuitorului: ,,Duh mut şi surd, Eu îti poruncesc: Ieşi din el şi să nu mai intri în el’’. A fost momentul în care puterea celui rău s-a surpat, demonul a răcnit, căci fiind mut şi surd atât putea face, l-a zguduit cu putere pe copil, a ieşit lăsându-l ca mort, dar nu era mort. Era starea aceea de epuizare ce se resimte asupra celor chinuiţi de diavolul, în care nu-şi mai amintesc nimic şi le trebuie un timp oarecare pentru a-şi reveni. În clipa următoare, Domnul nostru Iisus l-a luat de mână şi l-a ridicat. Din acel moment era sănătos. Demonul s-a arătat neputincios în faţa măreţiei Dumnezeieşti a lui Iisus. De altfel, Scripturile Sfinte ne arată cu limpezime câte ori s-a petrecut această înfruntare dintre Mântuitorul şi puterile diavolului, n-a fost măcar o umbră de îndoială asupra biruinţei Sale. Acest adevăr ne este dătător de nădejdi în lupta noastră cu diavolul, cel care, prin vicleşug, ne strecoară în minte gândul că este puternic şi nimic nu-l poate birui, tocmai pentru a ne afunda în deznădejde şi a ne face să renunţăm la luptă. Renunţând, îl facem biruitor pe el. Să nu fie!

Am întâlnit o tânără demonizată care periodic era rău chinuită de demoni. Văzând-o, cumnatul ei mi-a spus cam aşa: ,,Părinte, fata asta nu se va mai putea integra niciodată în societate’’. Era un gând de deznădejde mărturisit. Dar n-a fost aşa. După mai bine de doi ani şi jumătate de chin, Dumnezeu a izbăvit-o în vreme ce se afla în Ucraina, în Mănăstirea Pociaev, cu multe Sfinte Moaşte. Spunea fata mai târziu că s-a izbăvit prin rugăciunile Sfintei Eufrosenia, în momentul în care a ajuns în dreptul moaştelor ei. După ce s-a făcut sănătoasă, a absolvit o şcoală sanitară post-liceală, s-a cununat cu un tânăr din Moldova, Dumnezeu le-a dat un copil, iar acum sunt în Italia.

Sfinţii Părinţi ai Bisericii noastre stăruie cu deosebire asupra întăririi noastre în credinţă, îndemnându-ne să nu ne arătăm fricoşi în lupta cu diavolul. ,,De aceea credincioşii nu se cuvine să se înfricoşeze. Căci toate meşteşugirile lor sunt nimic în faţa harului lui Hristos… Deci numai de Dumnezeu trebuie să ne temem, dispreţuindu-i pe aceştia şi netemându-ne deloc de ei. Ci cu cât mai mult încearcă să ne facă acestea, cu atât mai mult să ne încordăm nevoinţa împotriva lor, căci mare armă este împotriva lor viaţa dreaptă şi credinţa în Dumnezeu. Căci se tem de post, de priveghere, de rugăciuni, de blândeţe, de linişte, de neiubirea de argint, de neiubirea de slavă deşartă, de smerita cugetare, de iubirea de săraci, de milostenii, de nemâniere şi, în primul rând, de dreapta credinţă în Hristos a nevoitorilor’’. Cuvintele acestea de îndemn şi încurajare ni le-a lăsat Sfântul Antonie cel Mare, cel care a vieţuit în pustia Egiptului şi a îndurat multe ispite diavoleşti, chiar agresiuni fizice ale demonilor dar, cu harul lui Dumnezeu, s-a arătat biruitor peste toate. 

La curaj ne îndeamnă, peste veacuri, şi Sfântul Părintele nostru Ioan Gură de Aur: ,,Dar să nu vă temeţi, să nu vă ia frica. Vegheaţi doar, şi se va face ca o vrabie… Dacă vrem, Dumnezeu ne-a dat putere să călcăm peste el cu picioarele’’. Mai aproape de vremea noastră, Sfântul Nicodim Aghioritul ne-a lăsat şi el un temei de biruinţă în lupta noastră cu puterile întunericului, într-o carte folositoare de suflet, Despre vrăjitorie, în care ne-a scris aşa: ,,Aşadar, de ce vă temeţi, creştini, de diavolul care nu poate să vă facă nicio silnicie? Mai degrabă diavolul trebuie să se teamă de voi, deoarece voi sunteţi îmbrăcaţi cu toată armura şi armele lui Dumnezeu’’ (p. 68-69). Despre armele lui Dumnezeu, postul şi rugăciunea, tocmai am auzit când s-a citit Evanghelia Sfântă şi puţin mai în urmă, la începutul acestui cuvânt. Dacă mergem de la Sfânta Biserică purtând în inimi şi minţi aceste mult folositoare cuvinte, am şi pus începutul biruinţei noastre. Suntem în Sfântul şi Marele Post al Paştilor. Ne vom lăsa dezarmaţi? Ne vom purta ca nişte dezertori fricoşi? Vom lăsa deoparte postul şi rugăciunea sfântă? Vom dispreţui sfintele cuvinte ale Mântuitorului? Doamne fereşte, să nu fie! Socotesc a fi foarte potrivite cuvintele Sfântului Apostol Iacov (4, 7) scrise prin anul 62 de la Naşterea Mântuitorului: ,,Staţi împotriva diavolului şi el va fugi de la voi’’.

Diavolul şi demonii lui sunt îngeri care s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu şi au căzut din slava cerească. Aşa cum există îngeri căzuţi, sunt şi oameni căzuţi din harul lui Dumnezeu. Între aceştia şi demoni s-a creat un fel de simbioză, o conlucrare malefică. Oamenii L-au părăsit pe Creatorul şi Binefăcătorul lor şi s-au făcut slujitori ai diavolului sau al marelui arhitect al universului, cum mai este el numit de o seamă dintre ei. Fără lucrarea acestora, puterea diavolului ar fi mult mai redusă. În zilele noastre ne confruntăm cu răutatea acestor slujitori satanici, ajunşi în poziţiile cheie ale lumii, pe care vor să o conducă după nebunia lor. Lucrarea lor tinde să-i despartă pe oameni de Dumnezeu şi apoi să-i târască spre osânda cea veşnică a iadului. Diavolul a născocit această pandemie falsă, care serveşte ca pretext antihriştilor spre a batjocori şi înrobi toate făpturile lui Dumnezeu. Vedem bine că vor să extermine cea mai mare parte a populaţiei globului prin diverse mijloace perfide, vaccinul ucigaş fiind unul din ele. Şi acestora trebuie să le stăm împotrivă, fireşte, cu mijloacele non-violente pe care ni le pune Dumnezeu la îndemână. Biruinţa finală a acestei lupte va fi de partea Bisericii noastre,  şi aici nu poate exista îndoială. Amin.

Presbiter Ioviţa Vasile

Sataniştii se pregătesc să răpească pruncii românilor… legal

Legea cuprinzând această fărădelege e foarte aproape să fie adoptată în parlamentul lui Iohannis. A spus-o deschis individul slinos, numit Nelu Tătaru. Potrivit acestuia, vaccinarea va fi obligatorie pentru toţi copiii! Vedeţi cu câtă siguranţă se pronunţă. Ştie el ce ştie. Cei care şi-au făcut iluzii precum că pruncii vor fi exceptaţi, vor avea o cruntă dezamăgire.

Părinţii vor fi chemaţi spre a fi consiliaţi de două sau trei ori ca să-şi dea acordul pentru vaccinul ucigaş. Refuzul prezentării la consiliere se va solda cu amenzi împovărătoare, antihriştii fiind foarte darnici în stabilirea cuantumurilor, care pot ajunge până la o sută de milioane. Impactul e dublu. Întâi vor să-i intimideze pe bieţii români, apoi, neputând plăti amenzile, le vor lua locuinţele şi agonisita vieţii. Nu spun antihriştii europeni că românii au prea multe proprietăţi?

Părintele plăteşte amenda şi refuză în continuare să-şi vaccineze copilul. Ce se întâmplă?

,,Discutăm de acea parte a legii care să găsească un tutore din sistemul juridic care să poată accepta acest vaccin’’. ,,Dacă vorbiţi de tutore, înseamnă că părintele este decăzut din drepturi’’.  ,,În condiţiile în care nu acceptă, acest drept va fi preluat de altcineva’’ – zice satanistul Tataru.

Înţelegeţi ceea ce Părinţii Bisericii spun de multă vreme. Copiii vor fi sodomizaţi şi duşi pentru a satisface poftele animalice ale mai-marilor lumii, care s-au abătut de la menirea firească a oamenilor normali; altora li se vot preleva organele, pentru a prelungi viaţa antihriştilor aflaţi la ananghie.

Nu vă temeţi! Sunt cuvintele Mântuitorului. Le rostesc şi le scriu ori de câte ori ne ameninţă sataniştii. Duminica viitoare e a 4-a din Sfântul şi Marele Post. În Evanghelia ce se va citi, ne vorbeşte iarăşi Fiul lui Dumnezeu şi ne dă armele cu care să-i biruim pe satanişti: ,,Acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune şi cu post’’ (Matei 17, 21). Acest neam de satanişti poate fi biruit cu rugăciune şi cu post. Crunt îi vom lovi noi cu aceste două arme, cu puterea lui Dumnzeu, pe satanişti!

Presbiter Ioviţa Vasile

Barbaria cu chip uman s-a înstăpânit peste România

„Sau nu ştiţi că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt care este în voi, pe care-L aveţi de la Dumnezeu şi că voi nu sunteţi ai voştri? Căci aţi fost cumpăraţi cu preţ! Slăviţi, dar, pe Dumnezeu în trupul vostru şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu” (I Corinteni 6, 19,20)

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a arătat în fața reporterilor că nu știe ce conține ordinul de ministru privind procedura pandemică de îngropare a celor răpuși de coronavirus. El nu știa că morții declarați cu Covid sunt băgați în saci de plastic, complet goi, și trimiși la cimitir spre a fi înmormântaţi aşa, în această stare. O totala lipsa de bun-simt, de empatie faţă de suferinta semenilor, vii sau adormiti, un executant al ordinelor slugilor leviatanului, care oricât de absurde, de mizerabile şi degradante ar fi, le pune în aplicare fără discuţii. Inițial ministrul neagă, apoi, dându-și seama că minte, spune că se va mai documenta și cere „altă întrebare”. Totul, în timp ce este vizibil încurcat de altă aberație a legilor sanitare stâmbe – purtarea măștii în aer liber, care l-a înroșit la față și i-a creat condens pe interiorul ochelarilor.

ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, afirmase marți seară la o televiziune că înmormântarea decedaților trecuți cu Covid după procedura degradantă prevăzută de ordinele Comandantului Acțiunii „este o totală lipsă de respect față de om, de demnitatea lui… Regulile Credinței și ale tradiției noastre nu trebuie să fie încălcate. Se cuvine, cât de urgent, să fie rezolvată această problemă”. Este singurul ierarh al BOR care în timpul acestei epidemii de gripă, a încercat (la ordin, cu siguranță) să cosmetizeze imaginea sinodalilor BOR, semnatari ai trădării Ortodoxiei la tâlhărescul sinod Creta 2016. De atâta vreme familiile celor morți de covid19  trăiesc drama înmormântării celor dragi în condiții asemănătoare lagărelor de exterminare din Deltă sau de la Canal, din temnițele dictaturii bolșevice, inexplicabile într-o țară așa zis democratică, fără argumente din punct de vedere medical, științific.

Abia acum patriarhia BOR, a luat act, comunicând că luarea unei atitudini, în al 12-lea ceas, a devenit imperios necesară. „Căci gura nu poate rosti ceea ce nu are inima. Şi chiar dacă rosteşte, îndată este dovedit de înseşi cuvintele lui că nu le spune bine” (Sfântului Simeon Noul Teolog- Discursuri teologice şi etice).

,,Cultele religioase din România au solicitat modificarea acestei legi excesive și au purtat recent un dialog fertil cu autoritățile competente în acest sens. Practic, (aproape) toată lumea pare să fi înțeles necesitatea modificării. Prelungirea așteptării ei devine dureroasă și nu mai are în acest moment o rațiune suficientă.
Umanitatea și demnitatea sunt rațiunile care trebuie să aibă și acum ultimul cuvânt”, a comunicat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.
La fel ca în cazul multor hotărâri neconstituționale (nepublicate in Monitorul oficial) luate timp de 1 an de zile, nici acest ordin al Comandantului care obligă la depunerea celor răpuși de Covid dezbrăcați în saci de plastic nu este fundamentat științific. Nu s-a demonstrat cum poate transmite virusul o persoană decedată, care nu mai respiră și nu poate împrăștia particule cu încărcătură virală. În schimb, aceste absurde măsuri aduc atingere demnității, sacralitații și sfințeniei ființei umane, zidirii lui Dumnezeu, pentru care Biserica Ortodoxă a rânduit un anumit ritual de îngropare și pomenire:priveghiul de trei zile, citirea Psaltirii, Slujba Stâlpilor, Slujba înmormântării care are loc în biserică, rugăciunea de dezlegare și iertare.

Şi ce s-ar mai putea adăuga despre prea multa suferință și adânca întristare a celor rămași – cunoscuți și rude -, care nu-și pot alina durerea măcar petrecând pe cel adormit la biserică și la cimitir așa cum se cuvine. „Au nu ştiţi că trupurile voastre sunt mădularele lui Hristos?”, ne întreabă dumnezeescul Pavel (I Corinteni 6, 15).

În același timp trupul celui decedat este vrednic de cinstire nu numai pentru ceea ce va fi în viitor, dar și pentru ceea ce a fost în această viață. Aceste rămășițe omenești, sfințite prin Botez și prin Sfânta Euharistie, dar și prin celelalte Sfinte Taine ale Bisericii, au fost şi rămân templu ale Duhului Sfânt, pe care omul nu și l-a zidit singur, ci l-a primit în dar de la Atot Ziditorul Dumnezeu.

Dr. Gabriela Naghi

Analfabetismul funcțional

Analfabetism funcțional înseamnă să nu-ți pui întrebări atunci când, pentru prima dată în istorie, pentru o viroză respiratorie, se schimbă definiția omului bolnav astfel încât să-l cuprindă și pe „asimptomatic”.

Analfabetism funcțional înseamnă să nu-ți pui întrebări atunci când statistica infectărilor este alcătuită pe baza unor teste care au o rată de eroare fals pozitivă de 30%, a căror eficiență în acest circ mondial este contestată chiar de către inventatorul lor.

Analfabetism funcțional înseamnă să nu-ți pui întrebări atunci când gradul de pericol al virusului este stabilit prin decese declarate ca avându-l drept cauză, deși autopsiile sunt interzise (tot o premieră istorică!), și în ciuda faptului că decedații sunt, în majoritate, oameni cu boli care prezintă risc de moarte și care își dau duhul în secțiile de terapie intensivă, nu cad pe stradă ca în făcăturile de PR pandemistic de anul trecut.

Analfabetism funcțional înseamnă să nu-ți pui întrebări cu privire la mitul periculozității virusului atunci când statisticile arată un risc vital de 0,2-0,4% dintre cei infectați și să continui să țipi, precum o găină speriată, că e nevoie de mai multe restricții.

Analfabetism funcțional înseamnă să susții această aberație pseudo-științifică (dar 100% politică) cu argumente cu valoare epistemologică (asta e partea de filozofie care se ocupă de cunoaștere) zero, de tipul „vărul Gigel știe el pe cineva care are un cuscru care a murit de covid pentru că făcea dializă”.

Analfabetism funcțional înseamnă să nu te întrebi de ce percepția asupra gradului de pericol al virusului este construită prin propagandă susținută guvernamental și bazată pe răspândirea panicii, în condițiile în care, într-o lume normală, a oamenilor cu oarecare dram de înțelepciune, în cazul unui virus periculos, guvernele și mass-media ar trebui să evite panica.

Analfabetism funcțional înseamnă să susții mai multe restricții cu argumentul imbecil „și alte țări fac la fel”, ignorând faptul că sunt și „alte țări” care nu fac la fel și, după un an de demență mondială, potrivit statisticilor, sunt tot pe-acolo și la infectări, și la decese.

Analfabetism funcțional înseamnă să porți mască atunci când ești singur pe stradă nu de frica – firească – de amendă, ci din convingerea că te protejezi pe tine, sau, mai grav, că îi protejezi pe ceilalți.

Analfabetism funcțional înseamnă să te lași păcălit de o minciună care, prin însăși formularea ei, arată că ăia care ți-o vând te consideră un imbecil: „scapi de restricții dacă te vaccinezi cu un vaccin aflat în stadiu experimental, care nu imunizează, ci doar oferă șansa unei forme mai ușoare a guturaiului, care nu previne răspândirea virusului, fapt pentru care nu vei scăpa de restricții, dar va trebui să umbli prin crâșme și prin lume cu un pașaport de vaccinat, ca un câine”.

Analfabetism funcțional înseamnă, în fine, să nu-ți pui întrebarea-cheie, întrebarea-corolar a dilemelor de mai sus: „Nu cumva măsurile astea, care cică îl combat, fac mai rău decât virusul în sine?.”

Acestui tip de analfabetism funcțional îi prefer oricând înțelepciunea ultimului cocalar din Ferentari care, cu toată lipsa lui de școală ori de maniere, încă își conduce viața după o brumă de bun-simț comun ce îl împiedică să se lase păcălit. Și, mai ales, îl împiedică să dezvolte o obsesie de a schimba lumea, de a-i vedea pe toți ceilalți îmbotnițați mintal după schema de-o descrisei aici-șa.

Alin Bogdan

Cuvântul ÎPS Onufrie al Ucrainei, în vremurile antihristice pe care le trăim

Să trăim fiecare clipă conform poruncilor divine în Hristos, pentru Hristos, cu Hristos! Suntem înconjurați în mod constant de minuni care vorbesc despre dragostea lui Dumnezeu și viața veșnică, deși de multe ori nu le observăm”, a spus Prea Fericirea Sa Mitropolitul Onufrie în ediția recentă a „Cuvântul Întâistătătorului” de la televiziunea ucraineană.

Prea Fericirea Sa a vorbit și despre o vindecare miraculoasă la care a asistat personal. „Oamenii întreabă dacă există miracole astăzi. Miracole există astăzi.  Cea mai mare minune pe care o avem în fața ochilor noștri este universul, pe care Dumnezeu l-a creat din nimic. Acesta este un mare miracol pe care mintea umană nu îl poate cuprinde. Din păcate, astfel de minuni trec deseori neobservate de majoritatea oamenilor. Nu observăm aceste minuni și lucrurile duhovnicești, care dezvăluie frumusețea iubirii divine, deoarece suntem atașați de deșertăciune și de grijile pământești. Prin urmare, Dumnezeu ne trimite minuni care ne amintesc de eternitate ”.

Și, așa cum și-a amintit Preafericirea Sa, a asistat personal la o minune la Mânăstirea athonită sârbă din Hilandar, unde un călugăr bolnav și în vârstă ducea o viață strictă, conform regulilor mânăstirii. S-a rugat, a postit și a muncit, iar când a împlinit 100 de ani, a fost brusc vindecat de diabet, hipertensiune și neuropatie. „Am văzut această minune, cu ochii mei. Așa a aranjat Dumnezeu, pentru că omul s-a silit să trăiască conform legii lui Dumnezeu, chiar dacă i-a fost greu. L-am văzut la vârsta de 103 ani și un an mai târziu a murit, dar nu de boală. El s-a rugat lui Dumnezeu să-l ducă la Sine. Dumnezeu iubește un om care, fără a se cruța pe sine, se forțează să trăiască conform legilor divine ”.

„Cel mai important scop al postului este smerenia în fața lui Dumnezeu. Omul, smerit înaintea lui Dumnezeu, se străduiește mereu spre bine. Lipsa pocăinței generează mândrie, dușmănie, confruntare și războaie, care, din păcate, sunt numeroase în lumea noastră de astăzi. Trebuie să ne amintim întotdeauna că trebuie să renaștem cu toții prin smerenie și pocăință sinceră ”, a spus Preafericitul Părinte Mitropolit Onufrie de la Kiev și toată Ucraina, în momentul intrării în Sfântul și Marele Post.
Prea Fericirea Sa a îndemnat turma pe care o păstorește, a se întări pentru a se sili, fiecare după propria măsură și putere, să trăiască mai departe conform cu Voia Domnului.

„Vreau ca toată lumea să se silească să postească, într-o măsură rezonabilă, să se roage și să facă fapte bune. Deși acest lucru este dificil pentru noi, trebuie să ne silim să o facem. Pentru persoana care se sileşte să facă binele, să se roage și să postească, Dumnezeu îi înmulțește atât puterea fizică, cât și cea spirituală, precum și zilele vieții sale pământești ”, a amintit Mitropolitul Onufrie, credincioșilor ucrainieni.

Traducere  şi adaptare: Dr. Gabriela Naghi; sursa: Ortochristian.com

Notă. ÎPS Părinte Onufrie este vorbitor de limbă română. Aşa mi-a mărturisit un Părinte de-al nostru, care a avut cinstea să se întreţină, într-o scurtă discuţie, cu ÎPS Sa.

Cuviosul Părinte Justin Pârvu : Creştinul n-are de ce să se teamă, dacă are pe Mântuitorul Hristos lângă el, Stăpân şi Împărat

– Şi dacă va fi prigoană cum să rezistăm, părinte?

– Păi rezistăm, uite aşa. Ai văzut cum mai sunt nişte trăistari din ăştia aşa pe ici pe acolo? Să fii fericită dacă ai să ajungi aşa, şi să te mântuieşti. Sau o să-ţi laşi serviciul de director şi de mare, mă rog, ştiu eu ce, şi să iei un colţ de ogor acolo, să lucrezi aşa la milimetru, să scoţi de acolo şi sfecla şi porumbul şi fasolea şi să trăieşti într-un bordeiaş, unde să faci acolo rânduiala ta, mergi duminică la o biserică, s-ar putea să mergi la cine ştie al câtelea sat, ca să găseşti o biserică sau un preot care mai face o liturghie curată. Şi o să vină vremea când o să te prigonească chiar ai tăi. „Mă, tu eşti nebun, nu vezi că tot satul merge aşa, şi tu acum ce ai, îi fi tu mai sfânt decât celălalt?” Şi atuncea ai tăi din casă, că aşa spune Mântuitorul, când vor fi vremurile acestea când vă vor da în judecăţi, vă vor da celor mari, vă vor judeca: copii, părinţi, tată, mamă, fii, fiică. Şi lucrurile acestea trebuie şi ele să se împlinească, trebuie să le împlinească cineva. Creştinismul nostru a mers aşa, cam într-o permanentă persecuţie, aşa a fost.

– Dar dacă s-ar putea să nu putem să răbdăm prigoana din cauză că atunci, la momentul respectiv, vom fi prea slăbiţi duhovniceşte?

– Dumnezeu te întăreşte numai să vrei oleacă să te ţii, că Dumnezeu te întăreşte. Fiii lui Brâncoveanu au mers unul câte unul, ia aşa până la cel mai mititel…. Şi câţi alţii în istoria asta a vieţii nu au mai fost!…în toate temniţele. Şi eu, slavă Domnului, am fost într-o marginalizare permanentă, până astăzi. Nu-mi pasă mie de ei …ei cu ale lor, eu cu ale mele. Că zice, mă ocup de nu ştiu ce mentalitate, tulbur lucrurile normale, …dar ei cu-a lor, eu cu-a mele, fiecare cum poate. Şi slavă Domnului, mă chinui aşa cu bătrâneţile mele. Şi pot spune orice despre mine. Eu mă gândesc la Domnul care a zis – nu vă gândiţi ce veţi răspunde celor mai mari că Duhul lui Dumnezeu vă va da cuvânt. Aşa e şi aicea, noi suntem cu harul lui Hristos care ne întăreşte. Păi, ce, mergeau uriaşi în faţa lui Diocleţian? Nişte prăpădiţi de creştini îi întorceau în cuvânt, de nu le putea sta nimeni împotrivă. „Îi fi tu împărat, dar eu am pe Împăratul Hristos, care-i şi peste tine“. Şi până la urmă îl convingeau şi pe el.

– Dar dacă noi nu avem credinţa lor, ce facem?

– Ţi-o dă Dumnezeu. Să ne-o întărim.

– Dar ce să facem să ne întărim credinţa?

– Pune mâna pe Biblie, ia vieţile sfinţilor model. Prin cei slabi, măi, se dovedeşte puterea harului lui Dumnezeu, nu prin cei tari. Aşa că stai liniştită, nu te teme. Creştinul n-are de ce să se teamă, dacă are pe Mântuitorul Hristos lângă el, Stăpân şi Împărat şi mergi cu El înainte şi nu vă temeţi de ce vă vor spune vouă, nu vă temeţi deloc. Al Domnului este pământul şi stăpânirea lui. Şi noi suntem creştini, a noastră-i toată împărăţia şi asta de pe pământ şi cealaltă. Cu asta ne pregătim pentru cealaltă. Cum spune psalmistul: „Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi”. Dacă El mă paşte, ce mă mai tem eu că n-o să am de mâncare mâine? Dă Dumnezeu la fiecare.

– Oricum, vin foarte multe ştiri tulburătoare peste noi…

– Intenţia lor este ca să slăbească tăria noastră, să ne pună la îndoială, şi în felul acesta ne prăbuşim. În fine, trebuie să ne pregătim de orice, că e omul Bisericii, că e în afara Bisericii, noi cu noi trebuie să fim într-o unitate cât se poate mai apropiată, să ne ţinem aşa cât mai aproape unul de altul, să putem rezista aşa mai uşor. Să nu ne dispersăm, să nu ne lepădăm, să nu trădăm, …să nu ne batjocorim, într-un cuvânt. Să putem înfrunta primejdia cu o oarecare seninătate. Când vezi că-i băga la îngheţ pe cei patruzeci Mucenici! Nu-ţi poţi imagina cum să stai acolo şi să vezi, cum te prinde frigul, cum te cuprinde ca nişte menghini, aşa, din toate părţile. Vezi, din 40 a ieşit unul totuşi! S-a lăsat ispitit şi a căzut. I-a luat coroana altul care i-a luat locul.

– Aţi spus că şi casnicii noştri pot fi duşmani, spre mântuirea noastră. Cum trebuie să procedăm, să-i aducem pe calea cea bună sau să ne îndepărtăm de ei?

– Să-i aducem pe calea cea bună, prin rugăciuni, prin tot efortul nostru, să-i dobândim pentru că nu ei sunt cei care devin vrăjmaşii noştri, ci diavolii din ei care-i stăpânesc. Noi suntem datori să-i scoatem, să desatanizăm duhul acesta, să-l transformăm din demonul care este în înger; să transformăm omul din rău cum e, în bun”.

(Extras din Convorbirile duhovniceşti cu Părintele Justin Pârvu publicate în numărul, 2/2008 al revistei ATITUDINI)

Text selectat şi editat de Dr. Gabriela Naghi

Ce caută căutătorii

Am primit un filmuleţ de niciun minut, în care un domn întreabă retoric de la o tribună: ,,Ce caută politicienii în problema covid 19? Covidul este o boală care trebuie tratată de medici nu de miliardari. Ce caută domnul Bill Gates peste tot pe pământul acesta să rezolve probleme medicale? Câte facultăţi de medicină a făcut? Când ai bani prosteşi pe toată lumea şi faci ce vrei, pentru tine nu există lege…’’

Întrebările sunt multe, dar să le luăm pe rând. O parte din ele, fireşte.

1.Bill Gates nu e nici medic, nici prea multă şcoală nu are, nici măcar frumos nu e. Omul e satanist, vârful de lance al noii ordini mondiale, un malthusianist congenital, un scelerat cum rar s-au mai văzut în istorie şi posesor al unei averi imense, numărată în sute de miliarde. Acestea-l ,,recomandă’’ pentru rolul pe care şi l-a asumat, acela de a reduce drastic populaţia planetei. Intenţiile lui sunt publice, declaraţiile sale sunt binecunoscute. Nici vorbă de vreo teorie ascunsă a conspiraţiei, individul spune pe faţă ce are în cap, fără teama unor urmări neplăcute. În loc să fie încătuşat şi izolat de societate, dumnealui îşi joacă rolul de dumnezeu pe pământ, cu nonşalanţă, hotărăşte pentru toată creaţia lui Dumnezeu şi déjà victimele sale pot fi numărate cu milioanele. Başca ce va urma. Aşadar, ce caută Bill Gates în ,,combaterea’’ zisei pandemii? Caută să nimicească creaţia lui Dumnezeu, şi aceasta e cheia în care putem înţelege ce se întâmplă cu omenirea în aceste vremuri.

2.Ce caută politicienii în escrocheria planetară, numită covid 19? Prin mâinile lor ridicate prosteşte în parlament trec legile silnice, îndreptate împotriva unui popor împins în confuzie şi dezorientare; repet, prin mâini, că de creiere nu poate fi vorba;  ei alcătuiesc şi validează guverne de câţi inculţi, care mai apoi pun în aplicare toate ticăloşiile dictate din afara ţării; ei ţin în scaune prezidenţiale netoţii nesimţiţi; ei se acoperă unii pe alţii; ei şi-au subordonat toate instituţiile statului antihristic. Până şi cei din colegiul medicilor stau în front, în poziţie de drepţi în faţa politicienilor. Politicienii sunt complici la marele jaf abătut asupra României. Cu ştirea şi vrerea lor s-au pripăşit pe pământul nostru scursori şi lepădături refuzate de neamurile lor, care apoi s-au căţărat în cele mai înalte poziţii ale statului antihristic, de unde umilesc un popor întreg.

Cineva a lansat sloganul ,,fără români în funcţiile publice’’. Nu râdeţi, e pe cale să se înfăptuiască. Numai că, antihriştii să nu uite un lucru: românii sunt majoritar ortodocşi. Ortodoxia va salva România şi noi vom merge la Judecată ca Popor Ortodox. Şandramaua lor, numită stat de drept, se va prăbuşi şi pre mulţi va strivi.

Presbiter Ioviţa Vasile

Rzvratitilor din Biserica Ortodoxa Romana

Ati incetat sa pomeniti / Pe episcopii eretici

Si va pretindeti ingraditi, / Fiind, de fapt, peripatetici.

Oricât de urâtă e dictatura, întotdeauna se găsesc secături să o slujească

Dictatura comunistă a fost făcută cu pleava societății, pusă în funcții de conducere de către comuniști. Cel ce și-a vândut pământul pentru băutură, jocuri de noroc și alte apucături, ajuns zilier la cel ce i-a cumpărat pământul, a ajuns șef de CAP peste oamenii vrednici cărora li s-a luat pământul la colectivizare. Patronii au ajuns portari în propria fabrică și muncitorul șef BOB (Biroul Organizației de Bază PCR). Cei ce s-au opus tâlhăriei comuniste au ajuns la Canal și în temnițele comuniste, iar cei mai vrednici au fost trimiși direct spre plutonul de execuție sau pe mâna torționarilor tip *Franz Țandără, exterminatori din pușcările comuniste.

Dictatura pandemică actuală nu diferă cu nimic de orice dictatură în ce privește caracterul criminal, încălcarea totală a drepturilor omului, cenzura, totuși avem câteva elemente care o fac cea mai periculoasă și urâtă din toate sau mai criminală decât toate la un loc:

– este perversă, operează din umbră, este camuflată ca inamic al sănătății, sub forma unui virus, care nu a fost prins și nici izolat de nimeni

– virusul acesta umblă în lume purtat de omul asimptomatic, adică sănătos, noțiune care transformă orice om normal, sănătos, în inamic public,

– transformarea omului sănătos în inamic public justifică măsurile de contenție: sufocare prin mască, 2 metri, vânarea acestuia cu Poliția devenită Miliție, restricția deplasării, limitarea orelor de deplasare, carantinarea și izolarea lui, blocarea gurii lui pe rețelele de socializare și pe internet, internarea cu forța, păcălirea că trebuie să se vaccineze, transformarea lui în cobai,

– nu există alternativă, toate guvernele au devenit instrumente ale noii orânduiri.

Înainte puteai evada din blocul comunist și alege blocul Commonwealth sau blocul capitalist, acum nu mai există alternativă, și în Coreea de Nord de te-ai duce nu găsești azil politic pe temă de covid. Urmează colectivizarea locuințelor, a conturilor cetățenilor, falimentul tuturor afacerilor private mici și mijlocii, ciparea, colectivizarea trupurilor noastre, a conștiinței, oricărei libertăți și intrarea în Matrix, creierul din găleată conectat la o lume virtuală! La nivel de Franz Țandără sunteți toți cei ce faceți acum implementări de restricții sau măsuri criminale!

Dr. Adrian Cacovean

Explicaţie necesară: „Torționarul Franz Ţandără a fost copil de trupe, vagabond, închis în anii ’50 pentru că şi-a ucis tatăl, graţiat de scriitorul Mihail Sadoveanu (după propria-i mărturie), pentru a ajunge în cele din urmă instrument al sistemului criminal comunist.Țandără este trimis la pușcăria Văcărești, unde primește rolul de anchetator, sau mai degrabă de torționar ordinar, pentru că el nu se ocupa decât de lichidarea cât mai rapidă a elementelor reacționare.
De multe ori superiorii îi puneau următoarea întrebare – câte căpățâni ai făcut luna asta? – făceai una, două căpățâni pe noapte. Unul dintre acești superiori se numea Nicolau, și acesta superviza direct procedurile de lichidare. Exista și o normă pe care torționarii trebuiau să o atingă, normă impusă de același supervizor Nicolau – minim 30 de căpățâni pe lună.”
[n.m.]

Fiul Omului nu are unde să-şi plece capul, iar călugărul-episcop Timotei Aioanei Prahoveanul are veşminte şi podoabe de 1,5 milioane euro

În timp ce mulți dintre români se zbat să acopere cheltuielile zilnice ale familiei lor, șefii Bisericii Ortodoxe Române continuă să sfideze prin opulența în care își duc traiul. Episcopii uită de cele mai multe ori că sunt călugări, care au făcut un jurământ al sărăciei, și trăiesc în adevărate palate, cu monahi care îi slujesc, feriți de ochii celor care prin banii lăsați în cutia milei le sponsorizează traiul indecent de luxos.episcopul preferat al patriarhului-haine și bijuterii de 1,5 milioane euro! Timotei Prahoveanu deține o impresionantă colecție de mitre, dar și veștminte cultice, cruci și engolpioane (icoane lucrate dintr-un metal prețios, purtate la gât de episcopi), în valoare de, atenție, 1,5 milioane euro!Citește mai mult: https://www.dezvaluiri.ro/episcopul-patriarhului-haine-si-bijuterii-de-15-milioane-euro/ Publicată de Dezvăluiri.ro pe Vineri, 28 iunie 2019

Acești „Prinți ai Bisericii” sunt numiți în funcțiile lor de alți episcopi, într-o totală lipsă de transparență, după criterii de cele mai multe ori discutabile. Acești oameni sunt stăpâni pe averea Bisericii și beneficiari ai unor sume uriașe de la bugetul de stat, fără ca vreo instituție să îi întrebe cum cheltuiesc acești bani. Astăzi vă prezentăm cazul revoltător al Episcopului vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Timotei Prahoveanul, unul dintre preferații Patriarhului Daniel, pe care l-a luat cu el din Moldova odată cu înscăunarea pe cel mai înalt jilț al BOR.

La patriarhie se spune că dacă ai topi tot aurul și argintul din bijuteriile lui Timotei, ai acoperi catedrala mântuirii neamului. Timotei Prahoveanu deține o impresionantă colecție de mitre, dar și veștminte cultice, cruci și engolpioane (icoane lucrate dintr-un metal prețios, purtate la gât de episcopi), în valoare de, atenție, 1,5 milioane de euro! Persoane din interiorul BOR, sătule de ieșirile extravagante ale acestui personaj, ne-au ajutat să documentăm, prin intermediul fotografiilor realizate cu diverse ocazii, existența a 112 seturi de haine. Aceleași surse ne-au asigurat că Timotei are în colecția sa cel puțin 200 de astfel de seturi. La un preț mediu de 4000 euro pentru un set (cel mai scump dintre cele identificate de noi costă 25000 euro!), ajungem la haine în valoare de 1 milion euro.

Dacă adăugăm la aceste haine și seturile de cruci din materiale prețioase, engolpioanele cu icoane sculptate în fildeș de elefant, cu pietre prețioase, bastoanele din lemn nobil îmbrăcat în fildeș (150 de seturi, a 3500 euro bucata), și mitrele de 100.000 euro (despre care am scris aici), ajungem la aproape 1,5 milione de euro! Aceste obiecte exclusiviste au fost cumpărate sau comandante la magazine specializate din Grecia (Atena, Tesalonic), Australia sau România.

Nu degeaba există o glumă care circulă prin Patriarhia Română, că dacă ar fi să topești toate engolpioanele și crucile lui Timotei, ai acoperi Catedrala Mântuirii Neamului în aur și argint!

Omul care trăia în slavă multă arată că Dumnezeu se milostivește spre toți, dar nu toți răspund milostivirii Lui. Acest om care avea de toate putea să ofere cu ușurință unui om sărac sau chiar mai multora din masa lui îmbelșugată. Însă, Evanghelia ni-l prezintă ca pe un om deosebit de rău deoarece din masa lui s-ar fi putut bucura și alții. Dacă în viața aceasta unii oameni au primit cele bune ale lor, adică mai mult decât alții, însă nu au știut cum să rânduiască aceste bunătăți pe care le-au primit, aceștia nu vor avea parte dincolo de bucuria Stăpânului.În al doilea rând, mai învățăm că sărăcia lui Lazăr, faptul că el a fost atât de lipsit de cele trebuincioase din viața aceasta și mai ales faptul că el s-a mulțumit cu această stare umilă în care se afla, i-a adus răsplată și bucurie veșnică. Sărăcia în sine nu este o virtute, așa după cum nici bogăția nu este o piedică în calea dobândirii Împărăției cerurilor”.

(Predică din 2015, după Sfânta Liturghie oficiată în Biserica Acoperământul Maicii Domnului și Sfinții Doctori fără de arginți Cosma și Damian din Titan, București).

Mihai Răzvan Rotaru -Dezvăluiri

Dacă Hristos e cu noi, de cine ne vom teme?

“Nimic nu e mai real decât sensul apocaliptic al istoriei. Mântuitorul Însuşi a vorbit despre Apocalipsă, iar Duhul Sfânt a inspirat pe Sfântul Ioan să scrie acea tainică şi minunată carte a Apocalipsei. N-ar fi de înţeles lumea fără Apocalipsă, oricât de puternice ar fi dovezile credinţei ori argumentele raţiunii. Lupta este inevitabilă şi necruţătoare între puterile binelui şi ale răului. Puterile binelui îl invocă pe Dumnezeu, iar puterile răului lucrează cu satana. Duhul Sfânt acţionează prin puterile binelui, iar duhul necurat acţionează prin puterile răului. În arena istoriei stau faţă în faţă două oştiri antrenate de două duhuri. Oamenii împătimiţi au devenit ei înşişi duh necurat şi nu mai au nevoie de invocarea satanei. Oamenii orgoliului, oamenii ateismului fac, prin voia lor, voia Satanei. Aşa se explică apariţia Apocalipsei în istorie.

Sunt nesfârşite mijloace cu care se organizează răul în lume, el tinzând să cucerească sufletele, vieţile şi veşnicia oamenilor. Răul are o mare putere de seducţie şi multe argumente, încât este greu să i se reziste de către oameni slabi la minte, slabi de inimă şi slabi în credinţă. Răul în lume vine din inima oamenilor, trece prin mintea lor şi ajunge să stăpânească voia lor. Robiţi răului, oamenii gustă satisfacţia răului. Robind conştiinţele, răul devine spiritualitate neagră a lumii, care-i conduce destinele pe calea pierzării. Răul devine principiu, criteriu şi mod de viaţă şi de ordine istorică. Răul se organizează şi devine putere, putere peste conştiinţe, putere peste lume.

Răul nu se declară ca rău, ci se justifică drept bine, dar după rezultatele lui nefaste el se demască. Răul nu spune că vine de la diavol, dar refuză să se închine lui Dumnezeu şi prin asta îşi dezvăluie reaua credinţă. Răul minte vorbind adevăr, răul face rău justificându-l ca bine, răul urâţeşte lumea, deşi se prezintă ca un estet. Răul este ipocrit cu risipă de inteligenţă, dar vine o vreme când el se vădeşte gol-goluţ, respingător şi înspăimântător.

Lumea nu poate fi minţită la infinit. Seducţia răului poate fi dejucată de dorul după sfinţenie, de mintea clarvăzătoare şi de nostalgia veşniciei. Oamenii pot transforma lumea fie în rai, fie în iad. Aceste două forţe tind să guverneze lumea şi bătălia este totală. În mod nevăzut, la bătălia istorică participă Hristos, dar şi satana, iar în chip văzut oamenii, folosind toată capacitatea lor, se organizează în forţe ale lui Hristos şi ale lui antihrist. Tot binele şi tot răul din lume se categorisesc fie în forţe creştine, fie în forţe anticreştine. Confruntarea apocaliptică nu trebuie văzută ca un război propriu zis, deşi are acest aspect, ci ca tentativă de a stăpâni lumea din toate punctele de vedere: spiritual, politic, economic, cultural, social, ştiinţific şi militar. Fiara vrea integral omul şi omenirea, cu toate cele spirituale ale ei, cât şi cu cele materiale, pentru toată viaţa şi pentru eternitate. Există deci o încleştare apocaliptică pe plan politic, pe plan economic, pe plan artistic, în gândirea filozofică, în formele ştiinţifice, în orânduirile sociale, cât şi în conflictele militare.

Poporul evreu trăieşte în Hristos printr-o rămăşiţă. Apostolul Pavel crede că se va mântui întreg poporul evreu. Acesta e un eveniment pe care omenirea îl aşteaptă, dar care nu se poate produce decât prin sinceră pocăinţă şi prin smerită slujire. Dacă atitudinea antihristică a evreilor este atât de gravă prin lupta ei contra evidenţei, tot atât de gravă, tot atât de împotriva evidenţei este şi creştinătatea care-L minte şi-L maimuţăreşte pe Hristos. De la Nunta Fiului de Împărat sunt alungaţi şi evreii, dar şi creştinii nevrednici. Există deci o stranie oştire apocaliptică din rândurile creştinătăţii, care, după cum remarcam, nu foloseşte întotdeauna sabia, ci adesea aurul, ideile, cuvintele, legile, artele, ştiinţele şi falsele idealuri ale omenirii.

O altă forţă apocaliptică antihristică ar fi ateismul, care are multiple tentacule: materialism, pozitivism, evoluţionism, raţionalism, umanism, antropocentrism, ideologism. Oamenii se închină din nou la alţi zei făuriţi de ei înşişi, chiar dacă-i numesc ideologie, ştiinţă, artă ori politică. Forţele apocaliptice antrenează omenirea în totalitatea existenţei ei. Cele mai de temut forţe apocaliptice se află în sânul creştinătăţii şi s-au născut în conflict cu Hristos, conştiente de anticreştinismul lor. Sunt forţe apocaliptice şi din afara creştinătăţii, adică toate forţele ce prigonesc creştinismul. Creştinismul nu se răspândeşte prin sabie, dar multe forţe din lume, de n-am aminti decât islamismul, au aplicat sabia împotriva creştinismului. Modalitatea specific apocaliptică este războiul, nimicirea, moartea.

Cu cât omenirea s-a civilizat, cu atât au crescut şi formele ei apocaliptice. Răul e tot mai adânc în omenire, omenirea e tot mai numeroasă, civilizaţia e tot mai impunătoare, dar şi dezastrul apocaliptic e mai categoric. O iconomie supremă, neprevăzută şi nedorită de oameni, se manifestă în istorie. Pentru creştini, sensul suferinţelor şi al dezastrelor este acela al curăţirii şi mântuirii. Pentru anticreştini, sensul suferinţelor şi al dezastrelor este o împătimire şi mai mare, un efort superior de revoltă şi orgoliu. Adesea asistăm la un conflict între diverse forţe apocaliptice (desfrânata, şarpele, fiara), pornite toate spre dominarea lumii, şi în acest mod cele învinse măresc puterea celor triumfătoare. Creştinii să nu se amăgească însă cu lupta dintre fiare, căci fiara care se va sătura va fi mai puternică şi va fi un duşman mai de temut.(…) Hristos este Cel ce biruie prin creştini. Hristos este Biruitorul, Mielul. Să luăm aminte la vrednicia noastră în Hristos, căci Hristos vine şi trebuie să-L întâmpinăm în marea bătălie cu fiara apocaliptică“.

(Ioan Ianolide, Detinutul Profet, Ed. Bonifatie, 2009)

Text selectat şi editat de Dr. Gabriela Naghi

Predică la Duminica a 3-a a Sfântului şi Marelui Post (a Sfintei Cruci). Semnul Fiului Omului

Cu câteva săptămâni în urmă, la Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi, am auzit în Sfintele Biserici citindu-se şi tălmăcindu-se Sfânta Evanghelie care ne vorbeşte despre a doua Venire  a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Să ne remintim cuvintele Domnului Iisus: ,,Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi toţi Sfinţii Îngeri cu El, atunci va şedea pe tronul slavei Sale. Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii precum desparte păstorul oile de capre. Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga’’ (Matei 25, 31-33). Dar trebuie să spunem că oamenii se despart unii de alţii încă din vremea noastră.         

La anul 63 după Naşterea Mântuitorului, Sfântul Apostol Pavel a scris slujitorilor Bisericii din Filipi – episcopi şi diaconi – o Epistolă care, în timp, s-a răspândit în Bisericile din lumea întreagă, de aceea şi noi o avem cuprinsă în Sfânta Scriptură. Printre multele învăţături ziditoare şi mântuitoare de suflete, el le adresează şi acest îndemn prin care-i cheamă la o bună rânduială a vieţii lor: ,,Fraţilor, faceţi-vă următorii mei şi uitaţi-vă la aceia care umblă astfel precum aveţi pildă de la noi’’ (Filipeni 3, 17). Îndemnul era mai mult decât necesar din pricina pe care o arată în continuare Scriitorul Sfânt:,,Căci mulţi, despre care v-am vorbit adeseori, iar acum vă spun şi plângând, se poartă ca duşmani ai Crucii lui Hristos, Sfârşitul acesora este pieirea. Pântecele este dumnezeul lor, iar mărirea lor este întru ruşinea lor, ca unii care au în gând cele pământeşti’’ (Filipeni 3, 18-19). Aşadar, de-aici provenea marea durere a Apostolului, din faptul că atâtea suflete se pierdeau fiind orbite şi insensibile la dreapta învăţătură. Pentru aceştia varsă el lacrimi, pentru vrăjmăşia lor faţă de Crucea Sfântă a Mântuitorului care le aduce pieirea veşnică de la faţa lui Dumnezeu . Vedeţi că nu mai face referire la alte păcate, unul singur, vrăjmăşia faţă de Crucea lui Hristos, este suficient pentru a zădărnici mântuirea oamenilor. Şi nimic nu poate fi mai dureros decât să vezi pe cineva că refuză cu încăpăţânare sfatul bun şi merge cu sârg pe drumul pierzaniei. Ce va răspunde omul acela la dreapta judecată? Apostolul Domnului, prin textul mai sus citat, dă un răspuns limpede şi acelora care afirmă cu suficienţă că toţi oamenii au Acelaşi Dumnezeu. Exprimarea corectă ar fi că toţi oamenii ar trebui să aibă Acelaşi Dumnezeu, dar din păcate, nu este aşa. Iată, omul rătăcit, deşi se revendică de la Dumnezeu, fiind fiu al Lui, nu-L are pe Dumnezeul Adevărului, ci şi-a făcut propriul dumnezeu din pântecele său. Această durere o împărtăşeşte Sfântul Pavel slujitorilor bisericeşti din Filipi dar deopotrivă şi nouă celor de azi pentru că numărul vrăjmaşilor Crucii lui Hristos este acum în continuă creştere iar cei de astăzi sunt chiar mai răi şi mai agresivi decât cei de-atunci. Cu toate că acelaşi Sfânt Apostol ne-a lăsat în paginile Scripturilor Sfinte cuvinte de o limpezime nemaiîntâlnită, care pot fi pricepute de orice om sincer şi dornic de mântuire. Iată-le: ,,Căci Hristos nu m-a trimis să botez, ci să binevestesc, dar nu cu înţelepciunea cuvântării, ca să nu rămână stearpă Crucea lui Hristos. Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei care ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu’’ (I Corinteni 1, 17-18).Aceste cuvinte au fost scrise la anul 57 după Naşterea Mântuitorului, Sfintei Biserici din Corint. După aceste cuvinte vom fi judecaţi de Mântuitorul nostru Iisus Hristos când va veni a doua oară pe pământ. Atunci, cum a spus El Însuşi, îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte păstorul oile de capre (Matei 25, 32). Între cei mântuiţi şi cei ce vor pieri va sta Domnul Iisus. Dar va sta şi Crucea Lui! Ea va despărţi pe unii de alţii, cum de altfel ne desparte pe noi de sectari chiar în vremurile care trăim. Va sta ca mărturie pentru cei drepţi şi pentru cei nedrepţi, cinstind Sfânta Cruce sau, dimpotrivă, batjocorind-o cu crasă nesăbuinţă. De fapt, să ne gândim, iubiţi credincioşi, numai la această expresie, Crucea lui Hristos. Dacă Mântuitorul Şi-a apropriat Crucea, făcând-o semnul Său, atunci, negreşit Crucea trebuie să fie şi semnul nostru. ,,El a dezbrăcat domniile şi puterile şi le-a dat pe faţă cu hotărâre, biruind asupra lor prin Cruce’’, scria Apostolul neamurilor ,,sfinţilor şi credincioşilor fraţi întru Hristos’’ din Colose. Iar Sfinţii şi credincioşii vremii aceleia au înţeles sensul şi puterea Crucii, căci prin ea s-au făcut biruitori, la rândul lor, cum şi noi nu putem altfel birui decât prin acelaşi  Sfânt Semn.

Spunea Părintele Cleopa despre duşmanii Crucii lui Hristos: ,,De câte ori auziţi cuvântul ,,Cruce’’, să nu înţelegeţi ca sectarii cei nebuni, ca baptiştii, adventiştii, evangheliştii, penticostalii, nazarinenii, pocăiţii, tudoriştii, martorii lui Iehova şi toţi ceilalţi sectari, care bântuie lumea; gurile sectare cele hulitoare, care au umplut lumea şi care vatămă ţarina lui Dumnezeu-Cuvântul’’. Pe aceştia, spunea Părintele, ,,lasă-i să hulească pentru că i-a întunecat satana, le-a pus pecetea pe frunte mai întâi, adică unde stă creierul mare, ca să nu creadă. Le-a pus pecetea pe mâna dreaptă, ca să nu o ridice la frunte să facă semnul cel mântuitor al preacinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci a lui Hristos’’

Înainte de începerea Sfântului şi Marelui Post al Paştilor am vorbit despre Judecata cea înfricoşătoare, care va avea loc la a Doua Venire a Mântuitorului. ,,Atunci se va arăta pe cer semnul Fiului Omului şi vor plânge toate neamurile pământului şi vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere şi cu cu slavă multă’’ (Matei 24, 30). Neamurile vor plânge tocmai pentru că vor vedea semnul Sfintei Cruci, semnul lui Hristos şi îşi vor da seama cât de mult au greşit nesocotind-o sau batjocorind-o. Vor vrea poate să primească acest semn, dar va fi prea târziu. Dacă în viaţa aceasta pământească au fost străini de Sfânta Cruce, înseamnă că nici pe Hristos nu L-au primit. Şi atunci cine altcineva îi va putea mântui?  Nimeni.

Până avem vreme de pocăinţă şi de mântuire să cântăm şi noi cu Biserica lui Hristos: ,,Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvintează moştenirea Ta. Biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte şi cu Crucea Ta păzeşte pe poporul Tau’’. Amin.

Presbiter Ioviţa Vasile

COMUNICAT DE PRESĂ. Medicii români nu mai tolerează aberațiile Guvernului! Nu mai terorizaţi populaţia!

Noi, semnatarii acestui document, solicităm Președintelui Iohannis, parlamentarilor și guvernanților încetarea politicii de perpetuare a stării în care se află România de un an încoace și revenirea la starea de normalitate. În ultimele 12 luni, din postura de giranți politici, ați inițiat, tolerat și încurajat o strategie greșită, care este împotriva românilor. Ați încălcat Constituția României, legile și convențiile internaționale privind drepturile pacienților (Convenția de la Oviedo) pentru o viroză care are morbiditate și mortalitate asemănătoare cu ale unei gripe sezoniere.

Noi, medicii cu știință de carte și conștiință, uniți în convingeri și adevăr, vă atragem atenția că măsurile pe care le-ați luat sunt fie absurde, fie ineficiente, fie fără logică din punct de vedere științific. În acest sens, vă solicităm ca, de îndată, să:

1. Încetați cu obligativitatea purtării măștilor, mai cu seamă în aer liber. Măștile sunt dispozitive medicale și, dacă nu sunt utilizate corect, nu folosesc la nimic! Ba, mai mult, după o perioadă scurtă de purtare într-un spațiu nesteril, acestea devin focare de infecție, întrucât se umezesc, iar germenii găsesc în ele un mediu de cultură perfect. Despre cele neconforme (peste 90%) nici nu mai vorbim. Încetați să ne obligați copiii să poarte măști la școală! Este nociv, este inuman, este degradant, este fără rost!

2. Încetați cu monitorizarea temperaturii la intrarea în magazine sau în alte instituții! Determinarea temperaturii și triajul epidemiologic pe care îl fac „medicii-agenți de pază” este un act medical care ar trebui să fie efectuat (conform legislației românești, dar și mondiale, în materie) numai de personal calificat. Monitorizarea temperaturii corpului nu este doar ilegală, efectuată în condiții improprii și cu instrumente neadecvate, ci și total ineficientă, întrucât febra nu este un simptom specific numai infecției cu SARS-Cov2.

3. Încetați cu interdicțiile de circulație! Interzicerea circulației cetățenilor în anumite intervale de timp nu are nicio logică din punct de vedere epidemiologic. Prin măsurile restrictive, ați decredibilizat Poliția si Jandarmeria. I-ati transformat în infractori, impunându-le să aplice niște acte administrative care încalcă flagrant Constituția și legile țării!

4. Încetați cu promovarea vaccinurilor anti-Covid. Legislațiile românească, dar și cea europeană, interzic reclama la medicamente. Vaccinarea este un act medical. Niciun act medical nu poate fi făcut sub constrângere sau presiune. Serurile utilizate în acest moment în România sunt de fapt terapii genice experimentale, aflate în fază de testare până în 2023, iar administrarea lor în condițiile în care populația nu este informată corect și complet, reprezintă un malpraxis grosolan, o crimă cu premeditare la adresa românilor.

5. Nu mai obstrucționați medicii să-și trateze pacienții cu scheme de tratament pe care le consideră ei ca fiind cele mai potrivite pentru aceștia. Medicina este o profesiune liberală, iar medicii au întreaga libertate de a alege ce medicamente cred ei de cuviință pentru a-și vindeca pacienții. Nu mai impuneți protocoale terapeutice anti-Covid „oficiale”, în care tronează medicamente experimentale (unele dovedite ca ineficiente sau chiar toxice), transformând astfel populația României într-o colonie de cobai.

6. Încetați cu discreditarea și compromiterea corpului medical, a actului medical, a spitalelor. Orice voce din lumea medicală care îndrăznește să rostească public altă opinie decât cea oficială este discreditată în cel mai grosolan mod posibil. Reglementările Codului Deontologic al Medicilor care interzic unui medic dreptul la libera exprimare sunt anticonstituționale.

7. Încetați cu manipularea statisticilor medicale și cu obligarea medicilor să falsifice certificatele de deces. Oameni care au murit de patologii diverse au fost declarați morți de Covid. Mai mult decât atât, ați închis spitalele, interzicând accesul românilor la servicile medicale. Bolnavi cu patologii cronice au decedat pentru că nu a mai avut cine să îi trateze sau opereze, în timp ce secții întregi, spitale întregi chiar, stăteau goale.

8. Opriți strategia greșită de comunicare (posibil programatică), prin anunțuri zilnice apocaliptice, care conduce la depresii grave în populația și așa îngrozită de problemele financiare rezultate din năruirea activității economice în toate domeniile! De peste un an, se anunță zilnic doar numărul (neverificabil) de nou-infectați, numărul de cazuri grave din ATI (neverificabile) și numărul de decese (care includ decesele la pacienți fără simptome de Covid), dar nimic despre cei vindecați. Din acest motiv, starea de spirit a românilor se agravează constant. Niciun cuvânt de încurajare, de încredere într-un viitor bun, dimpotrivă. Iar un lucru binecunoscut în medicină este acela că scăderea moralului și stresul induc deprecierea importantă a imunității organismului.

9. Stopați campania de denigrare a medicilor (în special a celor din ATI) și a activității spitalicești, deoarece aceasta conduce la scăderea încrederii populației în sistemul de sănătate și la neprezentarea sau la prezentarea tardivă a pacienților la medic, având drept consecință înmulțirea numărului de cazuri grave, cu amplificarea costurilor de tratament, dar și la înmulțirea numărului de decese!

10. Stopați distrugerea economiei României! V-ați exercitat discreționar puterea asupra cetățenilor și a firmelor românești împingându-le către faliment. Dumneavoastră nu înțelegeți medicina, aveți sfătuitori necalificați sau rău intenționați. Vă rugăm, lăsați medicii să facă medicină, că asta e profesia lor, și sprijiniți-i!

11. Nu mai terorizați populația, nu mai induceți psihoze, nu mai manipulati datele statistice! Încetați cu stările de urgență/alertă motivate prin așa-zisa „pandemie”! Ea nu există, mai cu seamă atât timp cât nu a fost declarată printr-un act oficial!

Semnatarii acestui document sunt doar câteva cadre medicale dintre zecile de mii care activează în România. Orice medic sau farmacist român care dorește să fie cosemnatar al acestui comunicat, după publicare, este binevenit să ni se alăture.

Damian Baciu, medic primar pediatru, specialist în vaccinologie

Ioan Cordoș, medic primar de chirurgie toracică

Adina Alberts, medic primar de chirurgie plastică

Răzvan Constantinescu, medic primar interne și gastroenterologie

Camelia Smicală, medic specialist medicină de urgență

Aurel Băcean, medic primar neurochirurg

Monica Pop, medic primar oftalmolog, nu semneaza pentru ca e de acord cu masca. Bine, doamna, purtati-o sanatoasa pana la adanca si fericita batranete.

Adrian Cacovean, medic primar de chirurgie cardiovasculară

Iulian Șerban, medic primar chirurg

Mihaela Baciu, medic primar pediatru

Dan-Decebal Gavrilescu, medic primar medicină de familie

Lavinia Ispas, farmacist

Iulia Florică, farmacist

Dragos Dinulescu, medic dentist

Mircea Pușcașu, medic dentist

Ștefan Vasile Ștefănescu, medic dentist

Cristina Metea, medic dentist

Iulia Popescu, medic dentist

Viorel Negulescu, medic dentist

Daniela Dumitrescu, medic dentist

Laurențiu Gheorghe, medic dentist

Galina David, medic dentist

Alina Gabriela Iordache, medic dentist

Mihaela Domuță, medic dentist

Constanța Hudema, medic dentist

Brândușa Câmpean, medic dentist

Mădălina Ruxanda, medic dentist

Modalităţi viclene de eludare a semnului Sfintei Cruci

 ,,Doamne, arma asupra diavolului Crucea Ta o ai dat nouă; ca se îngrozeşte și se cutremură, nesuferind a căuta spre puterea ei; ca mortii i-ai sculat şi moartea o ai surpat, pentru aceasta ne inchinam îngroparii Tale și Învierii’’.

A treia Duminică din Sfântul şi Marele Post a fost numită de Biserică ,,a Sfintei Cruci’’, prilej şi datorie pentru slujitorii bisericeşti de a explica oamenilor puterea şi înţelesurile semnului Fiului Omului. Mulţi o vor face. Alţii însă…

1.Există biserici şi un fel de obeliscuri ale acestora în zidul cărora apare un decupaj în forma Sfintei Cruci. Te uiţi la ele şi te gândeşti că ai în faţă semnul sfânt. Lucrurile nu stau chiar aşa. Din acel decupaj lipseşte tocmai semnul Fiului Omului (Matei 24, 30), Sfânta Cruce. De ce lipseşte? Pentru că a fost deliberat înlăturat şi odată cu el şi Mântuitorul. Asta vor să sugereze acele decupaje. Crucea, cu alte cuvinte, nu există sau e imaterială! O mostră care ilustrează cele de mai sus este catedrala Sfânta Vineri din Zalău unde, periodic, au loc ceremonii masonice.

2.Există o tendinţă generală, o modă am putea spune, la cei care confecţionează veşminte preoţeşti de a le împodobi cu tot felul de desene, arabescuri, unele ciudate, complicate, care nici măcar nu sugerează semnul Sfintei Cruci. Priveşti un preot sau un episcop, în timpul Slujbei, şi nu poţi desluşi măcar un semn al Sfintei Cruci pe veşmintele sale

3.Vă recomand să priviţi cu multă atenţie la felul cum o seamă dintre slujitori – îndeosebi episcopi – simulează că şi-ar face semnul Crucii. Întristător! Semnele lor sunt strâmbe, mâinile lor desenează traiectorii ciudate, degetele lor nu mai ating niciodată umărul stâng, se opresc la mijlocul pieptului, încât pretinsa cruce are un singur braţ transversal, deci nu mai e Sfântă Cruce. Patriarhul Daniel ne stă ca un exemplu elocvent. Mă tem că mulţi dintre aceştia au avut un moment în care au călcat peste chipul Mântuitorului. Ce se întâmplă cu aceşti oameni? Zicea Părintele Cleopa: ,,i-a întunecat satana, le-a pus pecetea pe frunte mai întâi, adică unde stă creierul mare, ca să nu creadă. Le-a pus pecetea pe mâna dreaptă, ca să nu o ridice la frunte să facă semnul cel mântuitor al preacinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci a lui Hristos’’.

4.Crucea Patriarhală e cea mai înaltă distincţie a Patriarhiei Române şi se acordă episcopilor, preoţilor şi mirenilor care, zice-se, s-au remarcat prin realizări deosebite pe tărâm ortodox. Obiectul respectiv ni se înfăţişează sub forma unor combinaţii ciudate, înscrise într-un romb. Nu aceasta e Crucea Mântuitorului. De ce a fost părăsită simplitatea acestui semn şi a fost înlocuită cu asemenea reprezentări bizare? Nu e greu de priceput. Mireanului Traian Băsescu Petrov i-a fost acordată Crucea Patriarhală în anul 2007 pentru că „a arătat o prețuire deosebită pentru Biserica noastră, numind-o de mai multe ori ,,Biserică Națională’’ .

Presbiter Ioviţa Vasile

De ce protestează românii (II)

16.Pentru că puternicii zilei au colaborat la răspândirea virusului blestemat, au declarat drept pandemie o gripă obişnuită, pentru ca la adăpostul acestei zise pandemii să suprime drepturile şi libertăţile constituţionale.

17.Pentru că obligă oamenii să poarte nejustificat măşti dăunătoare sănătăţii şi-i împing spre primirea vaccinului ucigaş de trupuri şi de suflete.

18.Deoarece Constituţia e ca inexistentă, legile au devenit facultative, cu excepţia celor îndreptate împotriva poporului.

19.Deoarece justiţia a fost subordonată total puterii şi prin aceasta oamenii de valoare sunt întemniţaţi pe nedrept, pentru a nu face concurenţă mediocrilor cu mari pretenţii de intelectuali.

20.Deoarece favorizează sodomiţii în detrimentul oamenilor normali, în loc să-i îndrepte spre menirea firească a fiecărui om.

21.Fiindcă s-a alcătuit un guvern – guvernul meu – de nulităţi penibile şi agresive, în frunte cu Câţu cel repetent.

22.Pentru că Parlamentul, în loc să fie preocupat de a legifera în folosul şi spre binele oamenilor, se apucă sa dezbată Legea arderii frunzelor şi Legea gunoiului de grajd. Ce prestanţă şi legitimitate mai poate avea un asemenea legislativ?

23. Deoarece suntem otrăviţi constant şi lent cu substanţe introduce deliberat în alimente.

24.Deoarece avioanele militare ne otrăvesc cu substanţe pulverizate din văzduh, iar autorităţile păstrează tăcerea.

25.Pentru că antihriştii distrug sistemul ,,horeca’’, bătându-şi joc de munca şi investiţiile bieţilor români.

26.Pentru că au introdus arestul la domiciliu, sub masca mincinoasă a grijii pentru om.

27.Deoarece au adoptat legi care le permit să ia cu sila copiii de lângă părinţi, să-i sodomizeze sau să le preleveze organele.

28.Pentru că au cedat străinilor suveranitatea României şi au transformat ţara într-o colonie condusă şi secătuită de aceştia.

29.Pentru că românii şi moldovenii nu sunt două popoare distincte, cum zice Iohannis cel înţelept. Sunt acelaşi popor separaţi teritorial de bandiţii istoriei. Românii nu sunt proşti sau inconştienţi. Aşa a decretat acelaşi fuhrer. Nu ştiu care român s-ar fi apucat să scrie ,,De ce e întuneric noaptea’’, şi-apoi să se mândrească cu această ispravă. Românii nu sunt nici needucaţi, nici anormali, aşteptându-l pe Iohannis să-i scoată din acest impas. Mai bine şi-ar vedea de educaţia şi normalitatea lui.

30.Pentru că fiecare a primit de la Dumnezeu un loc pe pământul acesta şi un rost în viaţa lui. Acestea sunt daruri Dumnezeieşti pe care nu are voie să le ia Iohannis, Câţu, Orban, Arafat, Rafila, cu tot neamul lor. Fiecare îşi trăieşte viaţa cum găseşte de cuviinţă. Noi vrem să-L slujim pe Mântuitorul şi Binefăcătorul lumii, Iisus Hristos; alţii s-au pus în slujba satanei. Fiecare va primi ceea ce merită.

31.Dragi români, să fim realişti, să spunem lucrurilor pe nume. Suntem conduşi de asasini doritori să ne extermine, după planuri diabolice précis stabilite. Suntem într-un război de supravieţuire. Mulţi dintre noi au ajuns în morminte, din cauza acestor satanişti. Nădejdea noastră rămâne Dumnezeul dragostei şi al dreptăţii. Sub acoperământul Lui să stăm. Ultimele investigaţii arată, fără dubii, că sataniştii au introdus un fel de nanoparticule, probabil nişte paraziţi deosebit de periculoşi, în măştile pe care ne obligă să le purtăm. Cu noi este Dumnezeu! Ei nu au nevoie de religie, de Dumnezeu, de cele sfinte, cum spunea creatura aceea ciudată, Clotilde Armand.

Presbiter Ioviţa Vasile