Domnul Calinic Botoşăneanul ţine capra de coarne şi jură că-i şută

Oricât de bine ar fi ticluite, minciunile nu se pot armoniza. E un non-sens. Undeva tot apare o fisură, o contradicţie, şi-atunci întreaga ţesătură de neadevăruri se prăbuşeşte. Fără prea multă vorbă, reproduc ,,îngrijorarea’’ unei doamne, I.A., privitoare la situaţia creată în Biserica noastră, după adunarea din Creta. Eu cred că mai degrabă e vorba de o minge ridicată la fileu, pe care domnul Calinic vrea s-o fructifice cu mare măiestrie de trăgător. Reuşeşte doar să se acopere de ridicol, cum vom vedea în continuare.

„Ce argumente putem oferi unui om care refuză să mai participe la slujbele din cadrul bisericilor unde se pomenesc ierarhii care au semnat documentele Sinodului din Creta? Aceștia s-au rupt de Sfânta Biserică sau nepomenirea ierarhului este o formă de luptă, de a arăta că ceea ce s-a petrecut nu este în adevăr? Noi cei care continuăm să facem parte din bisericile în care se pomenesc ierarhii păcătuim?” I.A.

Răspunsul distinsului pseudo-ierarh:

Stimată doamnă! Niciun argument nu-i convinge! Şi aceasta pentru că statutul de dizident, sectar, pe care şi l-au ales le este rentabil. Spun aceasta pentru că, deşi acea întâlnire nu a produs niciun efect pozitiv sau negativ la nivel de Biserică, respectivii nu-i pomenesc nici pe ierarhii care nu au participat.
Aşa că, din păcate, aveţi de-a face cu nişte „lupi îmbrăcaţi în piei de oaie”, care periclitează prin învăţăturile lor năstruşnice mântuirea unor credincioşi. Dar, „Biserica fiind a lui Hristos, nici porţile iadului nu o vor birui.” (Matei 16, 18).

1.Există un argument care ne poate convinge, căruia nu-i poate sta nimeni împotrivă: disocierea de adunarea cretană şi condamnarea ei, conjugată cu renunţarea la toate ereziile ecumeniste.

2.Domnul Calinic n-are proprietatea termenilor. Dizident însemnă persoană (sau grup de persoane) care exprimă opinii diferite în raport cu majoritatea. În Creta au fost prezenţi 160 de pseudo-ierarhi, din totalul de circa 800, câţi numără Ortodoxia. Care-i majoritatea, care-i minoritatea? Cine sunt dizidenţii, nu cinstiţii participanţi la sinodul tâlhăresc? Dacă am aduna toţi ecumeniştii din centrele eparhiale şi celelalte unităţi administrative, n-am ajunge la cifra de 1000. Nepomenitorii, clerici şi credincioşi, însumează câteva sute de mii. Cine sunt dizidenţii? Dar în Creta ce-aţi făcut? N-aţi recunoscut sectele ca fiind ,,biserici’’ De ce sectarii penticostali ar fi mai buni decât noi, ,,sectarii’’ ortodocşi? Repet ceea ce am spus de nenumărate ori: din Biserica lui Hristos nu vom pleca sub nicio formă, pentru că noi credem cu adevărat că în afara Bisericii nu există mântuire. Din Biserică să plece ereticii nepocăiţi. Această atitudine neclintită a noastră nu vă dă linişte.

3.Statutul nostru de nepomenitori (sectari) nu ne este deloc rentabil, în plan material. Traiul nostru nu este câtuşi de puţin uşor. Rentabil e să fii ierarh eretic şi să trăieşti boiereşte, cum se întâmplă cu toţi sinodalii români.

4.Acum urmează bomba, cum ar zice ziariştii. ,,Acea întâlnire nu a produs niciun efect pozitiv sau negativ la nivel de Biserică. Ei, asta-i bună! Păi nu vedeţi cum laudă trepăduşii contribuţia inestimabilă a patriarhului Daniel la lucrările adunării? Dacă sinodul tâlhăresc n-a produs nimic, patriarhul Daniel a contribuit la… nimic? Şi-atunci de ce s-au dus în Creta? Pentru o călătorie de plăcere, ca să ocupe nişte locuri în hotel, să mănânce şi să bea, după cum le este obiceiul?

5.Nu pomenim niciun pseudo-ierarh român, chiar neparticipant, deoarece în octombrie 2016 toţi au semnat trădarea din Creta. De ce nu au curajul să daţi publicităţii acele semnături?

6.Hai să vedem cum e şi cu ,,lupii îmbrăcaţi în piei de oaie’’. Chiar de la început. nepomenitorii, clerici şi mireni, au condamnat abuzurile grosolane ale autorităţilor antihristice şi au îndemnat credincioşii să nu se injecteze cu substanţa ucigaşă. Dumneavoastră, prin vocea tartorului Vasile Bănescu, îi împingeţi pe bieţii credincioşi neştiutori spre aşa numitul ,,vaccin’’, din cauza căruia mulţi au ajuns  în morminte. Chiar nu vrem să facem distincţia între lupii răpitori şi adevăraţii Păstori? Şi, oare, pieile de oaie n-or fi veşmintele acelea arhiereşti, cu care vă împodobiţi dumneavoastră?

7.Vă mai deranjează cererea noastră, repetată periodic, de a face curăţenie în Sinod. Poate oricând să izbucnească un scandal de felul celui în care a fost implicat Onilă Corneliu, şi-atunci cu toţii veţi fi complici, pentru că ştiţi şi tăceţi.

Presbiter Ioviţa Vasile

5 gânduri despre „Domnul Calinic Botoşăneanul ţine capra de coarne şi jură că-i şută”

  1. Sinaxarul ne spune că, în ultima zi de pe acest pământ a Sfântului Pantelimon, ostașii, urmând porunca împăratului, l-au scos înafara cetății și l-au legat de un măslin, după care călăul l-a lovit puternic pe sfânt cu sabia peste grumaji. În acel moment, fierul s-a îndoit ca ceara, iar trupul sfântului n-a fost rănit pentru că încă nu-și încheiase rugăciunea. Atunci ostaşii, înspăimântându-se, au zis: „Mare este Dumnezeul creştinilor!”. Apoi, căzând la picioarele Sfântului, s-au rugat cu toții: „Rugămu-ne ţie, robul lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi, ca să se ierte păcatele noastre, câte ţi-am făcut ţie din porunca împăratului!”.

    Atunci, sfântul le-a răspune: „De nu veţi săvârşi porunca voastră, nu veţi câştiga milă de la Hristos al meu!”. Deci, apropiindu-se ostaşii, mai întâi i-au sărutat trupul lui, apoi au poruncit unuia din ei şi a tăiat capul Sfântului Pantelimon, însă o mare minune s-a întâmplat: în loc de sânge, din trupul lui a curs lapte alb precum zăpada în zilele însorite de iarnă. De asemenea, măslinul uscat de care era legat s-a umplut de roadele sale și a înverzit, iar mulţimea de popor care a fost de faţă, văzând aceasta, a crezut în Hristos și s-a botezat.

    În momentul în care și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, din cer s-au auzit următoarele cuvinte:

    „Slujitor credincios, dorința ta va fi acum îndeplinită, porțile cerului îți sunt deschise, cununa ta e pregătită. Vei fi de-acum înainte adăpost deznădăjduiților, ajutor celor încercați, doctor bolnavilor și teroare demonilor. De aceea, numele tău nu va mai fi Pantoleon, ci Pantelimon (adică preamilostiv)”.

    Capul Sfântului Pantelimon se păstrează la Mănăstirea Rusikon (a rușilor) din Sfântul Munte Athos, iar fragmente din sfintele sale moaște sunt prezente în Catedrala din Constanța, Catedrala Episcopală din Galați, Catedrala Mitropolitană din Iași și în multe alte biserici din țara noastră.

    Din anul 303, anul morții sale, Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitor al medicilor, multe spitale și așezăminte de îngrijire a celor în suferință purtând numele său.

    Apreciază

  2. Rugăciunea Preasfinţitului Eremei (Schimnicul) către Sfântul Mare Mucenic Pantelimon (vindecătorul de boli)

    O, Mare Mucenice şi Tămăduitorule Pantelimon! Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi şi nu lăsa să rămână în noi bolile trupeşti şi sufleteşti de care suferim. Vindecă bolile pricinuite de patimile şi păcatele noastre. Bolnavi suntem noi de lene, de slăbiciune trupească şi sufletească – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. Bolnavi suntem noi de dorinţe şi împătimire de lucrurile trecătoare pământeşti – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. Bolnavi suntem, o, Sfinte Pantelimon… Bolnavi suntem noi de uitare pentru lucrarea mântuirii, pentru păcatele, neputinţele şi pentru datoriile noastre – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. Bolnavi suntem noi de ţinerea în mintea noastră a răului, de mânie, de ură, de tulburare – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. O, Tămăduitorule al Sfântului Athos şi al întregii lumi! Bolnavi suntem noi de invidie, mândrie, îngâmfare, preamărire, de rând cu nemernicia şi netrebnicia noastră – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. Bolnavi suntem noi de multele şi feluritele căderi în poftele trupului: în desfrânare, în mâncarea cea fără de saţ, în nereţinere, în desfătare – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. Bolnavi suntem noi de prea mult somn, de prea multă vorbire, de vorbire deşartă şi de cea săvârşită cu judecată – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.

    O, Sfinte Pantelimon! Ne dor ochii noştri de privirile păcătoase…
    Ne dor urechile noastre de auzul cuvintelor deşarte, al cuvintelor rele, defăimătoare.
    Ne dor mâinile noastre neîntinse spre săvârşirea rugăciunii şi spre fapta cea de milostenie – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.

    Ne dor picioarele noastre nepornite grabnic spre Biserica Domnului, dar care uşor se îndreaptă spre căi rătăcite şi spre locuinţele acestei lumi – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
    Dar cel mai mult ne dor limba şi buzele noastre de rostirea cuvintelor zadarnice, deșarte, urâte, de nerostirea cuvintelor de rugăciune, de laudă sau de rostirea acestora cu nepăsare, cu neluare aminte şi fără de pricepere – tămăduieşte-ne, o, Milostive!
    Tot trupul nostru este bolnav: Bolnavă este mintea noastră şi lipsită de înţelegere, înţelepciune şi de cugetare. Bolnavă este voinţa noastră, care se întoarce de la lucrurile sfinte şi se îndreaptă spre lucruri păcătoase, dăunătoare nouă şi neplăcute lui Dumnezeu. Bolnavă este închipuirea noastră, care nu doreşte şi nu este în măsură să conştientizeze atât moartea şi suferinţa veşnică a păcătoşilor, cât şi Fericirile Împărăţiei Cereşti, mânia Domnului, Pătimirile lui Hristos pe cruce, răstignirea Lui. O, Sfinte Pantelimon, tămăduieşte-ne. Ne doare totul în noi. În neputinţă este sufletul nostru cu toate puterile şi priceperile lui. În neputinţă este trupul nostru cu toate mădularele lui.

    Tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon, Tămăduitorul cel fără de arginţi, Doctorul cel mult iubitor şi sluga Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Nu ne lăsa pe noi în urgia bolilor şi neputinţelor, ci tămăduieşte-ne cu puterea harului tău şi vom lăuda Preasfânta Treime: pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu care te trimite spre slujire bolnavilor şi vom mulţumi harului tău purtător de vindecări în veci. Amin.

    Apreciază

  3. „Nu ne vom lepăda de tine, iubită Ortodoxie! Nu te vom minți pe tine, Cinstire de Părinți predanisită! Nu ne vom depărta de tine, Maică, bună cinstire! Întru tine ne-am născut și întru tine trăim și întru tine vom adormi! Iar dacă vremea o va cere și de mii de ori vom muri pentru tine”. Nu ne vom lepăda de tine, ne-am născut ortodocși, creștem ortodocși și vom muri ortodocși.

    Apreciază

  4. Rog pe Inaltpreasfintitul Calinic Botosaneanul sa-si ceara iertare pentru calomnie ,discriminare si instigare la ura in sanul Bisericii.Iar ceilalti care mai cred ca ierarhii romani mai sunt ortodocsi ,sa caute sa se mai destupe.Dupa mine,”Biserica”la care au facut adeziunea scris si vorbit ierarhii romani,poarta denumirea de „Biserica Ecumenista Globala”.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s