Sfântul Macarie Egipteanul: Celui ce este dispus să moară pentru Hristos nu-i pasă de momentele triste și dureroase. Dacă murim, pentru Domnul murim… (Romani 14, 8)

Dacă vrem să suportăm ușor tot necazul și toate ispitele, să dorim moartea pentru Hristos și s-o avem totdeauna înaintea ochilor. De altfel, avem și poruncă de a ne lua Crucea și de a-L urma, or aceasta înseamnă să fim totdeauna gata să murim (pentru El).
Deci, dacă vom avea o astfel de dispoziție, vom suporta ușor, după cum s-a spus, tot necazul cel văzut și nevăzut.
Celui ce este dispus să moară pentru Hristos nu-i pasă de momentele triste și dureroase. De aceea, zicem, necazurile sunt greu de suportat pentru cei ce nu iubesc moartea pentru Hristos și nu au totdeauna gândul îndreptat spre El.
Deci, cel ce dorește să moștenească pe Hristos și cunoaște Pătimirile Lui, trebuie să-și dorească același lucru, iar cei ce zic că iubesc pe Domnul, întru aceasta să se facă cunoscuți, adică prin faptul că suportă orice necaz care vine asupra lor, nu numai cu curaj, ci și cu voie bună, având nădejde în El.

(Sfântul Macarie Egipteanul, Alte șapte omilii, Cuvânt despre libertatea minții, 17, în PSB, vol. 34, p. 343)

Selecţie şi editare: Dr. Gabriela Naghi

PS. Daca veti vedea ca KW Iohannis iese cu niste buiguieli insailate de consilierii sai, nu-l bagati in seama. Neamtul nu intelege nimic din ce se intampla in lume. Zice si el ce-i spun altii. Zice sa nu taca.

6 gânduri despre „Sfântul Macarie Egipteanul: Celui ce este dispus să moară pentru Hristos nu-i pasă de momentele triste și dureroase. Dacă murim, pentru Domnul murim… (Romani 14, 8)”

  1. Starețul Serafim Măciucă, uncenicul marilor duhovnici

    L-am cunoscut personal, pe părintele Serafim Măciucă, fiindu-i duhovnic, la mănăstirile Râșca Transilvană și Nicula, vreme aproape patru ani (2007-2012). Ne cunoșteam și simpatizam reciproc, din anul ’98, când venea prima oară la Nicula, în epoca post comunistă. L-am găzduit la mine în chilie, fiind vară și camerele de la arhondaric suprapopulate cu pelerini. Drept mulțumire, mi-a dat o Carte de muzică pe dublă notație, cu rânduiala primirii arhiereului, Sfânta Liturghie și alte cântări, tipărită în 1906. În acea noapte am auzit, istoria aflării icoanei făcătoare de minuni, a Maicii Domnului de la Nicula, povestită de cel care o găsise.
    Părintele Serafim, era într-adevăr omul care nu se afirma pe sine, ci îl afirma pe Dumnezeu. Trăit în viață, a lucrat și s-a ostenit în multe lucrări pentru Biserică, construcții, reconstrucții de bisericii și mănăstiri, slujbe, pastorație, duhovnicie și filantropie, dar niciodată nu era mulțumit cu acestea. Darul rugăciunii inimii, pe care-l primise în tinerețe și la care ținea ca la un scump odor, îl silea să rămână într-o absolută smerenie și lepădare de sine. Se comporta întotdeauna simplu, fără ifose și fără pretenții.
    Se simțea bine între cei smeriți, neînsemnați și nebăgați în seamă, tânjind mereu după cele înalte. Vorbea de bine pe marii duhovnici si părinți ai Țării, însă fără exagerări. Era și hâtru. Am în amintire povestiri amuzante, care arată marea sa credință și încredere în Dumnezeu.
    M-am folosit de pocăința și smerenia lui, în cei patru ani în care l-am spovedit și rămas un cuvânt duhovnicesc, de mare înțelepciune și adâncime duhovnicească, de la părintele Serafim, pe care-l spunea cu umor și autoironie:
    „Eu în viața mea, am fost mai prostuț (adică mai simplu), iar Dumnezeu întotdeauna, mi-a ajutat…Pe cei deștepți, nu-i nevoie… ei se descurcă singuri!”

    Viața părintelui Serafim

    După două scurte stăreții, ale Ieromonahului Iustinian Buta, din august 1957- până în ianuarie 1960, ale arhimandritului Melchisedec Manolescu, din august 1958, până în ianuarie1959, la conducerea mănăstirii Nicula, a venit ieromonahul Serafim Măciucă, care avea să conducă mânăstirea, din ianuarie 1960, până în noiembrie 1969. În acești nouă ani de stăreție, după mărturia arhidiaconului Ilarion Mureșan, viețuitor în mânăstire în acea vreme, părintele Serafim, s-a distins prin faptul, că a slujea Sfânta Liturghie, în fiecare zi.
    Părintele Serafim Măciucă, s-a născut la 11 iunie 1924, în localitatea Petrești, comuna Jorăști, județul Vrancea, primind la botez numele Ioan. Părinții săi, Radu și Ioana, au adus pe lume încă patru copii, Gheorghe, Ioan, Ileana și Tinca. Fratele mai mare, Gheorghe, va muri de tifos exantematic în anul 1940, în timpul celui de al doilea Război Mondial. Cele două surori se vor călugări la mănăstirea Vladimirești, devenind monahiile Elena și Pantelimona.
    Între anii 1930-34, părintele va face școala primară în satul natal, ulterior gimnazială, în comuna Jorăști, între anii 1934-1938. În anul 1943 intră ca frate, în mănăstirea Sihastru, județul Vrancea, unde, în același an, va fi tuns rasofor cu numele Isidor. În anul 1944 a fost înrolat în armată ca premilitar, participând alături de soldați ai armate, la construirea de cazemate și tranșee. Din 1945 este înrolat ca militar de drept în Armata Română, la Unitatea Militară nr. 3 Vânători de Munte din Dej, județul Cluj, fiind transferat, mai apoi, la Brașov .
    În anul 1947, se întoarce acasă, ajutându-și părinții, la treburile gospodărești. După ce în 1948, tatăl său pleacă la Domnul, rămâne acasă să-și ajute mama până în 1950, când, aprins de dorință duhovnicească, reintră în mănăstire, de această dată la Tarnița. Aici era stareț și duhovnic, vestitul ieroschimonah Nil Dorobanțu, de la care învață rugăciunea lui Iisus.
    După câteva luni, părintele Nil, fiind arestat, se reîntoarce la mănăstirea Sihastru. Aici a fost tuns în monahism în anul 1951, de către părintele stareț Dosoftei Mocănașu, primind numele Serafim. Între anii 1951-1954, a urmat Seminarul Monahal de la mănăstirea Neamț, avându-i ca profesori, printre alții, pe vestiții duhovnici Arsenie Papacioc, Petroniu Tănase și Nicodim Sachelarie. A fost repartizat la secția de pictură bisericească, avându-l ca îndrumător pe părintele Sofian Boghiu.
    În 1954, mănăstirea Sihastru va fi desființată, în urma Decretului 410, iar părintele Serafim, va fi timp de un an de zile pedagog la Seminarul Teologic din Buzău. În acest timp este hirotonit ierodiacon de către episcopul Antim Angelescu al Buzăului și Vrancei. În anul 1955 se transferă la mănăstirea Dălhăuți, unde după terminarea Școlii de Pictură Bisericească, participă la pictarea trapezei mănăstirii. Începând cu anii 1955-1957, urmează încă doi ani de Școală de Pictură Bisericească, la mănăstirea Plumbuita, avându-l și aici ca profesor pe părintele Sofian Boghiu. Tot aici îl întâlnește pe părintele Arsenie Boca, care îi va marca viața duhovnicească. Absolvă școala de pictură și este atestat ca pictor de categoria a III-a.
    În anul 1959, în urma Decretului 410, urmărit de securitate, ajunge în Ardeal, la Nicula. Este hirotonit ieromonah, de către episcopul Teofil Herineanu, al Vadului, Feleacului și Clujului, pe seama mănăstirii Nicula, fiind instalat ca stareț al mânăstirii la 15 ianuarie 1960.
    Pe lângă faptul că a slujit Sfânta Liturghie zilnic, a fost și un bun gospodar. A consolidat biserica de zid a mănăstirii, care era foarte deteriorată, legându-o cu centuri de fier și acoperindu-o cu tablă zincată. A făcut instalația de apă. A pictat biserica mare și paraclisul de iarnă. A renovat clădirile existente. Cea mai mare realizare a părintelui Serafim, a fost găsirea Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, la 30 ianuarie 1962, care fusese ascunsă de călugării uniți în peretele casei lui Vasile Chezan din Lunca Bonțului, nu departe de mănăstire.
    La 1 decembrie 1969, este transferat din funcția de stareț al mănăstirii, ca preot paroh în Parohia Baba, cu filia Coroieni, din județul Maramureș, unde pictează bolta și altarul.
    La recomandarea episcopului Emilian Birdaș al Alba Iuliei, se transferă în postul de preot paroh în orașul minier Bălan, județul Harghita.În anii 1973-1974 construiește prima biserică din Bălan, o biserică de lemn. Între anii 1976-1978, cu ajutorul enoriașilor, construiește a doua biserică, de zid, cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” și „Sfinții Ierarhi Ardeleni Ilie Iorest și Sava Brancovici”. În anul 1990 se reîntoarce în locurile natale, la mănăstirea Vărzărești, pe care o redeschide, cumpărând terenul unui fost C.A.P.
    Între anii 1990-1997 este stareț la Mănăstirea Vărzărești, unde cu ajutorul minerilor din Bălan, restaurează biserica mănăstirii, construiește o capelă cu hramul „Sfintei Teodora de la Sihla”, pentru a marca locul de nevoință al sfintei și deschide un Schit de maici în comuna Urechești. În anul 1992, cu ocazia resfințirii bisericii din Bălan, este ridicat la rangul de arhimandrit de către episcopul Andrei Andreicuț al Alba Iuliei. La 1 mai 1997 devine stareț al mânăstirii Pătrunjeni, județul Alba, unde consolidează clădirile mănăstirii și construiește un Paraclis cu hramul „Sfântul Serafim de Sarov”. În anul 2002, la 25 aprilie, se reîntoarce la Mănăstirea Brazi din județul Vrancea, unde va fi duhovnic timp de un an. Aici, împreună cu maica stareță, găsește moaștele sfântului Ierarh Teodosie de la Brazi, episcop cuvios și sfânt, martirizat de turci și adresează episcopiei cererea de canonizare, care va fi acceptată.
    La 5 octombrie 2003, după canonizarea Sfântului Tedosie, se retrage pentru câteva luni la Schitul „Sfântul Ioan”, metoc al Mănăstirii Brazi.În anul 2004 este transferat la schitul Soveja, din același județ, unde pune piatra de temelie la o biserică care va avea hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. Între anii 2005-2008, revine pe meleagurile transilvane, la mănăstirile Nicula și Râșca Transilvană, județul Cluj, ca simplu viețuitor. În anul 2008 primește ascultarea de duhovnic la Schitul Oancea, din județul Vrancea, unde va reface biserica și clădirile schitului. Între anii 2009-2010 ajută la construirea unui cămin de bătrâni, care va include și un paraclis, în localitatea Câmpineanca, județul Vrancea.Între anii 2010-2012 se va retrage în mănăstirile de lângă Vatra Dornei. La 3 martie 2012 primește schima mare, la mănăstirea Cătrinari, județul Suceava, slujba tunderii fiind oficiată de părintele Haralambie Țanef, iar ca naș de schimnicie avându-l pe schimonahul Sava Teodorescu.
    Din toamna acelui an, se va retrage definitiv la Mănăstirea Nicula, unde își va petrece bătrânețile sub ocrotirea Maicii Domnului, a cărei icoană o găsise în urmă cu aproape cincizeci de ani. La 12 iulie 2014 este sărbătorit la Mănăstirea Nicula, la împlinirea vârstei de 90 de ani, prilej cu care mitropolitul Andrei Andreicuț, îi acordă distincția „Crucea Arhiepicopală”.
    La 10 iunie 2018, Duminica Tuturor Sfinților Români, la mănăstirea Nicula, va fi sărbătorit la împlinirea a 94 de ani, moment marcat, prin lansarea volumului Părintele Serafim Măciucă – O viață închinată slujirii lui Dumnezeu și aproapelui, îngrijită de protosighel Pantelimon Mocanu. Părintele Serafim s-a mutat la viața veșnică, la 16 octombrie 2019, la venerabila vârstă de 95 de ani, fiind înmormântat în cimitirul mănăstirii Nicula .
    Așa cum se observă din biografia sa, părintele Serafim, a realizat o bogată lucrare pastorală și misionară, în multe locuri din țară. În mănăstiri și parohii, a ctitorit și rectitorit biserici de zid și „zidind” biserici în sufletele oamenilor. Ucenicind în tinerețe, pe lângă marii duhovnici, ai ortodoxiei românești din sec. XX, Petroniu Tănase, Arsenie Papacioc, Nil Dodobanțu, nebunul întru Hristos, de la care a învățat rugăciunea inimii şi marele duhovnic și zugrav, Sofian Boghiu, de la care a deprins meșteșugul picturii, părintele Serafim a trăit o viață de mare smerenie, lucrând, cu simplitate și naturelețe duhovnicească, la mântuirea multora. Tocmai pentru adânca și autentica sa smerenie, Dumnezeu l-a învrednicit de fapte minunate.
    Aflarea Icoanei făcătoare din minuni a Maicii Domnului de la mănăstirea Nicula, aflarea moaștelor Sfântului Sfințitului Mucenic Teodosie de la Brazi, mitropolit al Moldovei, martirizat de turci și mare cuvios trăitor, construirea unor biserici și paraclise în locuri speciale, dedicate unor mari sfinți români și universali cum sunt paraclisul, Sfintei Teodora de la Sihla, chiar în locul unde sfânta s-a nevoit, la mănăstirea Vărzărești,înainte de a se ajunge în Munții Neamțului, la peștera de la Sihla, pe care a făcut-o celebră. Schiturile Sfântului Cuvios Serafim de Sarov la Pătrunjeni, județul Alba şi al Sfinților Ierarhi și Mărtorisitori Ardeleni Ilie Iorest și Sava Brancovici, sunt câteva dintre cele mai importante astfel de realizări.
    În lunga sa viață și activitate pastorală, părintele Serafim, a construit și renovat, zeci de biserici și mănăstiri, paraclise, case de bătrâni și alte așezăminte sociale, dar mai ales, a slujit zilnic Vecernia, Utrenia și Sfânta Liturhie, i-a primit pe credincioși cu timp și fără timp, pentru spovedanie, împărtășanie, sfaturi duhovnicești, rugăciuni și alte trebuințe duhovnicești.
    În volumul omagial tipărit cu ocazia împlinirii vârstei de 94 ani, sub titulul Părintele Serafim Măciucă. O viață închinată slujirii lui Dumnezeu și oameniilor, ieromonahul Pantelimom de la Nicula, care l-a îngrijit până în ultima clipă de viață, a adunat o serie de mărturii, cuvântări și de interviuri cu părintele Serafim, care exprimă trăirea sa duhovnicească și lucrarea sa pastorală, aceia a unui duhovnic plin de dragoste față de fiii săi duhovnicești .

    Apreciază

  2. Sfatuim credinciosii sa declare ca sunt crestini ortodocsi la recensamantul din mai-iulie.Am dori o parere in acest sens.Am spus despre declarare ca si marturisire de credinta.Daca exista pareri bune sunt bine venite pentru ca vorbim de un recensamant-propaganda extrem de viclean pentru:supraimpozitare si suprataxarea populatiei pt a se obtine fonduri pt masina de razboi si pentru o evidenta cat mai clara in scopul predicarii pan-religiei mondiale.Eu opinez ca atunci cand vine cu recensamantul sa nu percuteze nimeni .

    Sub presedintia pseudopatriarhului Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române.

    În cadrul acestei ședințe, Sinodul a aprobat canonizarea Cuvioasei Teofana Basarab (cea dintâi monahie de neam românesc cunoscută), cu titulatura: Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab, precum și înscrierea ei în calendarul Bisericii Ortodoxe Române,cu ziua de cinstire în data de 28 octombrie.

    Sinodul a apreciat rezultatele programului „Masa bucuriei”, derulat de Sectorul social-filantropic al Administrației Patriarhale și pe parcursul anului 2021. Valoarea totală a bunurilor donate în anul menționat este de 3.140.866 lei. De aceste bunuri au beneficiat 222 instituții social-filantropice din Patriarhia Română, care au acordat asistență pentru 19.824 de persoane, numărul de beneficiari fiind în continuă creștere.

    Sinodul a luat act cu bucurie de lansarea proiectului Eco-inițiative în parohiile Bisericii Ortodoxe Române din România și Republica Moldova,care are ca scop inițierea unei educații de mediu și identificarea soluțiilor pentru creșterea responsabilității ecologice la nivelul Bisericii Ortodoxe Române atât în România, cât și în Republica Moldova.

    Privitor la organizarea Recensământului Populației și Locuinţelor din România în perioada 01 februarie-17 iulie 2022, Sinodul a aprobat ca Centrele eparhiale din țară și din străinătate să transmită personalului clerical îndemnul de a-i încuraja pe credincioși să-și îndeplinească această datorie civică și să își declare apartenența religioasă corectă, mai ales prin autorecenzare, în perioada 14 martie-15 mai 2022.

    Sinodul a apreciat în mod deosebit activitatea social-filantropică a eparhiilor, parohiilor, mănăstirilor și centrelor sociale din acest ultim an marcat de pandemie și îi îndeamnă pe credincioșii Bisericii Ortodoxe Române la începutul anului omagial dedicat rugăciunii (2022) să rămână solidari în jurul imperativului moral al ajutorării celor aflați în suferință și al manifestării credinței în Domnul Iisus Hristos, prin rugăciune și faptele dragostei creștine.

    Biroul de Presă al Patriarhiei Române

    ANTERIORULURMĂTORUL
    Powered by ArhiepiescopiaSucevei.ro 2021

    Nota:Sinodul Pseudopatriarhiei Romane nu poate fi considerat „Sfant”pentru ca este format in intregime din persoane eretice in mod incontestabil.

    Apreciază

  3. Frate Ioan, doar o remarcă, aceștia nu mai reprezintă B.O.R, această facțiune schismatică de după Creta se numește b.o.r-s.r.l și pe lîngă eretici mai sunt și neo serghianisti, au devenit întru cu totul vasali globalismului și neo marxismului

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Noul Daniel Vla - Ortodoxie, Țară, Românism

Creștinism ortodox, sfinți, națiune, eroism, istorie…

Ortodoxia Jertfitoare

"Ortodoxie minunată, mireasă însângerată a lui Hristos, niciodată nu ne vom lepăda de tine noi, nevrednicii, şi dacă o vor cere situaţia şi timpurile, învredniceşte-ne să vărsăm pentru tine şi ultima picătură de sânge". - Stareţul Efrem Filotheitul din Arizona

Ortodoxia mărturisitoare

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

Mărturisirea Ortodoxă

Portal de teologie și atitudine antiecumenistă

%d blogeri au apreciat: