Mitropolitul Luca al Zaporijiei și al Melitopolului: Orice război este opera diavolului

Mitropolitul Luca a reamintit clerului că sarcina lor cheie este să se roage pentru încheierea rapidă a războiului. Vlădica a scris despre asta pe canalul său Telegram: „Acum, când trebuie să ne rugăm cu toții împreună pentru instaurarea rapidă a păcii în îndelung încercata noastră Tară Mamă, unii clerici, cedând emoțiilor și patimii mândriei, seamănă dezbinare. Este azi oare momentul potrivit pentru a începe discuții pe rețelele de socializare despre un lucru și altul?
Este oare aceasta prima noastră preocupare într-o perioadă atât de groaznică?” a scris Mitropolitul Luca.

Potrivit lui Vlădica, orice război este opera diavolului.

„Pentru mine, nu doar ca mitropolit, ci doar ca ortodox, cel mai groaznic lucru este că oamenii care provin din același izvor, ale căror mame se roagă în aceeași Biserică, care poartă aceleași cruci la piept, se ucid unul pe altul. Amândoi citesc aceleași rugăciuni înainte de luptă și se întorc la același Dumnezeu.
Inima Maicii Domnului se rupe când vede toată această nebunie a copiilor ei!
Sun și îi rog pe Preotul eparhiei Zaporizhia – să nu mai răspândească confuzie în Turma noastră, să nu mai urmeze diavolului. Amintește-ți că va trebui să răspunzi pentru fiecare cuvânt înaintea lui Dumnezeu!” a adresat IPS Sa aceste cuvinte, clerului.

„Astăzi, mai mult ca niciodată, trebuie să-ți trăiești chemarea – să arăți chipul lui Hristos în această lume: să ai îndurare față de toată lumea, să ai milă de toată lumea, să arăți dragoste jertfelnică, mai degrabă decât să te implici în jocurile politice. ”, a rezumat Mitropolitul Luca.

Anterior, UJO a raportat că Episcopul Silvestru de Bilohorodka consideră că încercările unora de a semăna ura și neîncrederea în rândul oamenilor în timpul războiului, sunt o nebunie.

Selecţie şi editare: Dr. Gabriela Naghi

Cum împiedică Dumnezeu războaiele

1.Vă invit şi vă rog să citiţi două capitole din proorocia lui Isaiia, 36 şi 37. Despre ce ne vorbeşte Dumnezeu aici? Regele păgân Senaherib al Siriei a împresurat Ierusalimul spre a-l cuceri. Exact ca în vremea noastră, a început un război mediatic, psihologic, mincinos împotriva sufletelor care se găseau în cetate, şi i-au spus regelui Iezechia: ,,De unde vine încrederea aceasta pe care te bizui? Crezi că vorbele goale slujesc şi sfat şi tărie în luptă?’’

Regele Iezechia se bizuia pe Dumnezeul Adevărului. Şi Dumnezeul Adevărului i-a spus: Nu va intra în această cetate şi nu va arunca nicio suliţă. Nu va porni împotriva ei cu scut şi nu o va înconjura cu valuri’’.

Deznodământul: ,,Şi a ieşit îngerul Domnului şi a bătut în tabăra Asiriei, o sută cincizeci de mii; iar dimineaţa, la sculare, toţi erau morţi – cadavre. Atunci Senaherib, regele Asiriei, a ridicat tabăra şi a plecat şi s-a oprit în Ninive. Şi, pe când se închina în templul lui Nisroc, dumnezeul său, Adramelec şi Samerset, feciorii lui, l-au lovit cu sabia şi au fugit în ţinutul Ararat. Iar Asarhadon, fiul lui, a domnit după aceea’’.

Deznodământul pentru Putin: Şi va ieşi îngerul Domnului şi-l va lovi pe Putin… şi praful se va alege din planurile lui demente. Corectaţi-mă, de veţi vedea că am exagerat.

2. IV Regi 6. Vă rog să citiţi cu mare atenţie şi evlavie această relatare. Regele Asiriei a împresurat locul unde era Sfântul Prooroc Elisei, cu gândul de a-l captura şi a-l anihila, pentru că el vedea toate planurile mârşave ale asirienilor şi le descoperea israeliţilor, care le zădărniceau cu uşurinţă.

Într-o dimineaţă, slujitorul Sfântului Prooroc Elisei a fost îngrozit de ceea ce a văzut: cetatea lor se găsea înconjurată şi asediată de asirieni. ,,Vai, stăpânul meu, ce să facem?’’ Sfântul Prooroc Elisei îi răspunde cu imperturbabilă linişte: ,,Nu te teme, pentru că cei care sunt cu noi mai numeroşi decât cei care sunt cu ei’’.

,,Şi s-a rugat Elisei şi a zis: ,,Doamne, deschide-i ochii ca să vadă! Şi a deschis Domnului ochii slujitorului şi acesta a văzut, şi, iată tot muntele era plin de cai şi de care de foc, împrejurul lui Elisei’’.

Dumnezeu a venit în acel loc şi a zădărnicit pornirile războinice ale asirienilor. Dumnezeu i-a lovit cu orbire pe asirieni, care au fost reduşi la o totală neputinţă.

Imediat, slujitorul Proorocului Elisei a vrut să se răzbune pe păgânii asirieni, loviţi de orbire şi reduşi la o neputintăţi totală.

Este momentul în care Dumnezeu le spune: ,,Au doară şi cu arcul tău şi cu sabia ta i-ai prins ca să-i ucizi? Dă-le pâine şi apă, să mănânce şi să bea şi apoi să se ducă la domnul lor’’. După ce i-au ospătat, sirienii s-au întors în pace în ţara lor şi ceea ce părea un război absurd, sângeros şi iminent a fost evitat cu Dumnezeiască înţelepciune.

3.Citeam, cu mulţi ani în urmă, despre un fapt foarte semnificativ, petrecut în vechime. Cuceritorul sângeros Atila a ajuns în apropierea oraşului Lutetia Parisiorum, Parisul de azi. Şi-a aşezat tabăra şi se pregătea să atace oraşul, spre îngrozirea locuitorilor acestuia, Atunci, o femeie din oraş a avut o sclipire de înţelepciune: şi-a îmbrăcat fiica de 12 ani în veşmânt alb şi a trimis-o în faţa crudului Atila, cu acest mesaj simplu: ,,Am venit să vă spun că nu avem nimic împotriva dumneavoastră, şi credem că nici dumneavoastră nu vreţi să ne faceţi vreun rău’’. Un adevăr simplu, exprimat în cuvinte puţine care l-au impresionat pe regele hunilor. Drept urmare, a ridicat tabăra, a plecat şi războiul a fost evitat.

Dumnezeu va rândui ca şi războiul fratricid din Ucraina să înceteze. Amin. Aşa să fie.

Presbiter Ioviţa Vasile

Cuviosul Părinte Petroniu Tănase: Dumnezeu ne așteaptă ca să ne ierte, să ne cuprindă în brațele Părintești

Am văzut undeva o mișcătoare icoană a acestei milostiviri Dumnezeiești. O casă în mijloc de câmpie și drumul care trece prin fața ei pierzându-se la nesfârșit. Sus, pe terasa casei, un bătrân cu barba albă, sprijinit în toiag, se apleacă înainte, cu mâna streașină la ochi, uitându-se în zare. Ce a vrut să spună pictorul cu acest tablou? Zice pilda evanghelică despre fiul risipitor care se întorcea acasă: „Încă departe fiind, l-a văzut tatăl său și i s-a făcut milă, și alergând a căzut pe grumajii lui și l-a sărutat” (Luca 15, 20).

Dar cum a aflat tatăl de întoarcerea fiului? Aici este tâlcul bătrânului care se uită în zare. Așa de mult își iubea el fiul, că nu-și putea închipui să-l piardă pentru totdeauna. De aceea, mereu îl aștepta, mereu se uita în zare, mereu cu mâna streașină la ochi: „Oare, nu cumva vine?”. De aceea l-a și văzut de departe.

Așa-i mila cea nesfârșită a lui Dumnezeu. Nu obosește, nu se împuținează, mereu se uită după fiecare dintre noi păcătoșii, mereu ne așteaptă: „Nu se poate să nu vină! Am făcut atâta pentru dânsul, Mi-am dat însăși viața pentru el, trebuie să se întoarcă!”. Nu este păcat care să biruiască milostivirea lui Dumnezeu. De aceea, oricât de grozavă ar fi păcătoșenia în care ne aflăm, să nu deznădăjduim. Dumnezeu ne așteaptă ca să ne ierte, să ne cuprindă în brațele părintești.

Și nu numai că ne îmbrățișează – semnul iertării, ci ne îmbracă cu haina cea dintâi, cu haina curăției; ne pune inel în deget – semnul eliberării de păcat și al înfierii; ne pune încălțăminte în picioare, adică ne întărește pe calea virtuții, ca să nu ne mai înțepăm de ghimpii păcatului, și tăind vițelul cel hrănit – adică jertfind pe Fiul Său Euharistic –, se face bucurie mare: se bucură Puterile Cerești și Însuși Tatăl Ceresc pentru păcătosul care se pocăiește (Luca 15, 10).

(Protosinghelul Petroniu Tănase, Ușile Pocăinței, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1994, pp. 19-20).

Selecţie şi editare: Dr Gabriela Naghi

De ce este obligatoriu să ne spovedim înainte de a primi Sfânta Împărtăşanie

Articolul de faţă îmi este prilejuit de întrebarea unei credincioase: ,,Unde scrie în Sfânta Tradiţie că doar după Spovedanie se poate împărtăşi. Mă gândesc mult la situaţia în care mă aflu, că am nevoie de Hristos în Sfânta Împărtăşanie şi aş vrea să mă informez foarte bine, referitor la acest lucru’’.

Întrebarea aceasta aproape m-a descumpănit, pentru că niciodată n-am împărtăşit pe cineva, fără mărturisirea prealabilă a păcatelor.

1.Aş vrea să încep cu Sfânta Scriptură: ,,Căci eu de la Domnul am primit ceea ce v-am dat vouă: Că Domnul Iisus, în noaptea în care a fost vândut, a luat pâine şi mulţumind, a frânt şi a zis: Luaţi, mâncaţi Acesta este Trupul Meu, care se frânge pentru voi. Aceasta să faceţi spre pomenirea Mea. Asemenea şi paharul după cină, zicând: Acest pahar este Legea cea nouă întru Sângele Meu. Aceasta să faceţi ori de câte ori veţi bea, spre pomenirea Mea. Căci de câte ori veţi mânca această pâine şi veţi bea acest pahar, moartea Domnului vestiţi până când va veni. Astfel, oricine va mânca pâinea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie, va fi vinovat faţă de Trupul şi de Sângele Domnului. Să se cerceteze însă omul pe sine şi aşa să mănânce din pâine şi să bea din pahar. Căci cel care mănâncă şi bea cu nevrednicie, osândă îşi mănâncă şi bea, nesocotind Trupul Domnului. De aceea, mulţi dintre voi sunt neputincioşi şi bolnavi şi mulţi au murit’’ (I Corinteni 11, 23-30).

Cutremurător, nu? Mai cutează cineva să pună la îndoiala necesitatea Sfintei Spovedanii  sau cercetarea, înainte de Sfânta Împărtăşanie?

2.Sfânta Tradiţie a Bisericii noastre. ,,Fiule, (fiică) atâţia ani poruncesc Dumnezeieştii Părinţi să nu te împărtăşeşti cu Sfintele Taine, ci numai să bei Aghiasma Mare. Şi de vei ţine să nu te împărtăşeşti, ţi se vor dezlega păcatele tale; iar de vei îndrăzni, peste poruncile Sfinţilor Părinţi, ca să te împărtăşeşti, atunci te vei socotit al doilea Iuda’’ (Molitfelnic, EIBMO, 1984, pag. 68).

Deptmăritorule creştin, ortodoxule. Tu stabileşti când te împărtăşeşti, sau preotul duhovnic, care se călăuzeşte după Sfinţii Părinţi? Când eşti judecat la tribunal, tu îţi stabileşti pedeapsa ori achitarea. sau completul de judecată? Nu cădeţi în capcana ecumenistă, ascultând de preoţii care spun că te spovedeşi o dată, şi poţi să te împărtăşti trei luni! Asta fac ecumeniştii clujeni, şi cred că şi ceilalţi.

Vă dau un exemplu pe care, sunt sigur, puţini îl ştiţi: ,,Cel ce jură strâmb, ani 10 să nu se împărtăşească, iar de va fi făcut aceasta din nevoie, ani 6 (Canonul 88 al Marelui Vasilie); martorul mincinos ani 6 să nu se împărtăşească’’. Dacă în cele trei luni, cât ţi s-a dat de ecumenişti, ai căzut în acele păcate şi tu totuşi continui să te împărtăşeşti, nu ai făcut-o spre osânda ta? Nu îngreuiaţi preoţii lui Hristos cu false probleme, auzite în dreapta şi în stânga. Urmaţi Sfânta Tradiţie a Bisericii noastre şi ignoraţi porcăriile ecumeniste. Înainte de Sfânta Împărtăşanie, mergeţi şi vă spovediţi, şi numai după aceea vă apropiaţi de Sfântul Potir. Dacă aveţi dezlegare, se înţelege.

Presbiter Ioviţa Vasile

Vesti de la Sfanta Manastire de la Banceni. Inalt-Preasfintitul Parinte Mitropolit Longhin este coplesit de multele griji, pentru sufletele de-acolo. E o relativa liniste la Banceni, insa Parintii se ostenesc cu cazarea refugiatilor napastuiti de nebunia oamenilor politici. Domnul si Maica Domnului sa vegheze asupra Sfintei Biserici Ortodoxe, din Ucraina si de pe toata fata pamantului.

Noul Daniel Vla - Ortodoxie, Țară, Românism

Creștinism ortodox, sfinți, națiune, eroism, istorie…

Ortodoxia Jertfitoare

"Ortodoxie minunată, mireasă însângerată a lui Hristos, niciodată nu ne vom lepăda de tine noi, nevrednicii, şi dacă o vor cere situaţia şi timpurile, învredniceşte-ne să vărsăm pentru tine şi ultima picătură de sânge". - Stareţul Efrem Filotheitul din Arizona

Ortodoxia mărturisitoare

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

Mărturisirea Ortodoxă

Portal de teologie și atitudine antiecumenistă