Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul: Ispitele și necazurile îngăduite de Dumnezeu

Încercările care ne vin sunt uneori antidotul pe care Dumnezeu îl dă pentru bolile sufletului nostru și ne ajută mult duhovnicește. …Dumnezeu știe bineînțeles în ce stare se află fiecare dintre noi, dar pentru că noi nu ne cunoaștem, El ne lasă să fim încercați, să ne cunoaștem, să găsim patimile care sunt ascunse în noi și să nu avem cerințe nerezonabile în ziua Judecății. . Pentru că, chiar dacă ar trece cu vederea patimile noastre și ne-ar lua așa cum suntem în Rai, tot am crea probleme acolo. De aceea Dumnezeu îngăduie diavolului să ne ispitească aici, să ne facă praf, pentru ca sufletul nostru să fie smerit și curățit prin dureri, așa că atunci El ne face bine. Bucuria adevărată se naște din amărăciunea pe care o gustăm cu bucurie pentru Hristos care s-a amărât pentru a ne mântui. Creștinul ar trebui să se bucure mai ales atunci când are vreo încercare, fără să fi dat el însuși ocazia.
Îi spunem uneori lui Dumnezeu: „Doamne, nu știu ce vei face, mă predau Ție așa cum sunt, ca să mă faci om”. Așa că Dumnezeu mă face nu numai om, ci chiar supraom și lasă diavolul să vină să mă necăjească și să mă chinuie. Acum, cu cancerul ăsta, îi văd provocările și râd. Găsiți diavolul!
Știți cu ce săpun spală diavolul pe om, când Dumnezeu îi îngăduie să fie ispitit, să fie încercat? Cu spumele răutăţii lui. Are bun… săpun! Așa cum o vrăjitoare face spume când este supărată, tot așa face și diavolul în astfel de cazuri. Și apoi îl freacă pe om, nu ca să-i îndepărteze petele și să se curețe, ci din răutate. Dar Dumnezeu îngăduie diavolului să frece omul, doar până când petele dispar și el este curat. Caci dacă l-ar lăsa să-l frece așa cum se freacă hainele, l-ar sfâșia.

-Gheronda, putem spune despre diferitele ispite care se întâmplă în viața noastră că aceasta a fost voia lui Dumnezeu?
– Nu, să nu confundăm voia lui Dumnezeu cu ispita și cu ce aduce ispita. Dumnezeu îl lasă liber pe diavol până la un punct pentru a-l ispiti pe om și îl lasă pe om liber să facă binele sau răul. Dar Dumnezeu nu este de vină pentru răul pe care îl va face omul. Iuda a fost un ucenic al lui Hristos. Putem spune că a fost voia lui Dumnezeu ca el să devină trădător? Nu, dar Iuda însuși a permis diavolului să intre în el. Cineva i-a spus unui preot: „Părinte, te rog să faci un trident pentru Iuda”. Adică parcă ar fi spus: „Tu, Hristoase, ești nedrept; a fost voia Ta ca Iuda să Te trădeze; de ​​aceea acum ajută-l”.

Nenumărate sunt cazurile în care Dumnezeu îngăduie ca unii credincioși să fie încercați, pentru ca cineva care are o viață mediocră să-și vină în fire și să se pocăiască. Acești oameni au o dublă recomensă. Cu alte cuvinte, Dumnezeu le dă posibilitatea unora care, cu încercările prin care trec, plătesc pentru păcate în această viață și se plâng fără sens, să fie ajutați de răbdarea celor care, cu toate că nu au păcătuit, suferă, dar nu cârtesc. . Să presupunem că un om de familie foarte bun, foarte evlavios, este în casa lui cu familia lui și dintr-o dată are loc un cutremur și casa cade, peste toată familia și după suferințe îngrozitoare, toți mor. De ce a permis Dumnezeu asta?
Pentru ca alții care sunt vinovați și pedepsiți să nu cârtească. Prin urmare, cei care se gândesc la marile cruci ale celor drepți, nu se întristează niciodată pentru propriile lor încercări mici. Ei văd că, în timp ce au greșit în viața lor, totuși suferă mai puțin decât cei drepți, așa că spun ca un tâlharul cel bun: „N-au făcut nimic și au pătimit atât de mult; oare cât va trebui să suferim și noi?”. Din păcate unii seamănă cu hoțul care a fost răstignit în stânga lui Hristos și spun: „Au mers cu crucea în mână și uite ce li s-a întâmplat!”.

Sunt și cazuri – acestea sunt foarte rare – în care Dumnezeu din dragoste îngăduie unor luptători foarte aleși să treacă prin mari încercări, pentru a-i încununa. Aceștia sunt imitatori ai lui Hristos. Vedeți, Sfânta Adunare, pentru că ea ajuta duhovnicește multe suflete prin îndemnurile ei, diavolul s-a dus să o împiedice de la această lucrare. A rămas fără cuvinte timp de trei ani și jumătate din cauza bolii sale. Uneori, un adevărat imitator al lui Hristos îi cere lui Dumnezeu ca o favoare, să ierte greșelile semenilor săi, să-i elibereze de mânia Sa dreaptă și să fie pedepsit el în locul lor, cu toate că el însuși nu are vină. El este foarte aproape de Dumnezeu și Dumnezeu este foarte mișcat de această mare dragoste nobilă a copilului Său. Pe lângă harul pe care i-l dăruiește și iartă greșelile altora, îi îngăduie și să aibă un sfârșit de martir, conform cererii sale insistente.
În același timp, însă, îi pregătește și cel mai bun locaș al Împărăției Cerești cu și mai mare slavă, pentru că mulți oameni îi greșiseră cu judecata lor falsă, care credeau că Dumnezeu îl pedepsește pentru propriile sale păcate.

traducere din limba greacă
(CUVIOSUL PAISIE AGHIORITUL, VIAȚA DE FAMILIE)

Selecţie şi editare: Dr. Gabriela Naghi

6 gânduri despre „Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul: Ispitele și necazurile îngăduite de Dumnezeu”

  1. Se ruga în genunchi în pădure și a fost înțepat de un scorpion, dar nu și-a oprit rugăciunea.
    SFÂNTUL CUVIOS PAISIE AGHIORITUL

    Este imposibil să vorbim despre rugăciunea Sfântului Paisie, deoarece metodele sale duhovnicești sunt de neconceput și greu de exprimat prin cuvinte…….
    El i-a spus odată unui tânăr călugăr: „Când aveam vârsta ta, aveam un ospăț în fiecare seară”, adică rugăciunea lui de noapte care pentru tânărul monah era „o corvoadă”.

    Odată se ruga în genunchi în pădure și a fost înțepat de un scorpion, dar nu și-a întrerupt rugăciunea.
    Ușor și foarte repede mintea i s-a concentrat în rugăciune, a pierdut contactul cu mediul înconjurător și a fost ca un „nimeni”. Chiar și atunci când călătorea cu mașina sau era înconjurat de alte persoane, el mărturisea dorința, „să fie absorbit cu totul de Dumnezeu, să devină una cu El”, așa cum au dat mărturie martorii oculari.

    SURSA: +IEROMONAHUL ISAAC, VIAȚA SFÂNTLUI CUVIOS PAISIE AGHIORITUL

    Traducere din limba greacă

    https://gerontesmas.com/2014/11/%cf%80%cf%81%ce%bf%cf%83%ce%b5%cf%85%cf%87%cf%8c%cf%84%ce%b1%ce%bd-%ce%b3%ce%bf%ce%bd%ce%b1%cf%84%ce%b9%cf%83%cf%84%cf%8c%cf%82-%cf%83%cf%84%ce%bf-%ce%b4%ce%ac%cf%83%ce%bf%cf%82-%ce%ba%ce%b1%ce%b9/

    Apreciază

  2. Sfântul Porfirie Kavsokalivitul: „Nimic nu este întâmplător…”

    – Să știi, copilul meu, că nimic nu se întâmplă accidental. Totul are rostul lui. Și nimic nu se întâmplă fără o cauză anume. Nici măcar un ac de pin nu cade din pin, dacă nu vrea Dumnezeu. De aceea nu ar trebui să fii supărat de ceea ce ți se întâmplă. Așa suntem sfințiți.

    Eeei! Ești supărat pe cei din casa ta și ești chinuit uneori de probleme cu soția ta și alteori cu copiii tăi. Dar aceste probleme sunt cele care te ajută să te ridici duhovnicește… Dacă nu ar fi ei, nu ai înainta deloc. Dumnezeu îți dă acestea pentru tine. Dar îmi vei spune – a continuat Gheronda Porfirie – este bine să suferim din cauza celor dragi(apropiați-n.m.)?

    Huh! Așa vrea Dumnezeu. Și ai devenit foarte sensibil și din cauza suferinței tale, te doare stomacul și tot abdomenul pare o rana.
    – Da, dar e rău, Părinte ca cineva să fie sensibil?
    – Da, e rău ca cineva să fie prea sensibil ca tine, pentru că suferința dă naștere la diverse boli fizice. Încă nu știi că toate bolile mintale sunt demoni?
    – Nu…
    – Ei bine, învață acum de la mine…

    https://gerontesmas.com/2014/08/%ce%ac%ce%b3%ce%b9%ce%bf%cf%82-%cf%80%ce%bf%cf%81%cf%86%cf%8d%cf%81%ce%b9%ce%bf%cf%82-%cf%84%ce%af%cf%80%ce%bf%cf%84%ce%b5-%ce%b4%ce%b5%ce%bd-%ce%b5%ce%af%ce%bd%ce%b1%ce%b9-%cf%84%cf%85%cf%87/

    Apreciază

  3. Daca nu vreti sa mai colaboram Dna Gabriela Naghi va rog sa nu-mi mai trimiteti articole editate de dvs pe adresa mea de email.Ce e cu neseriozitatea dvs? Daca tot fsceti eliminari ca la emisiunea de divertisment atunci sa fie eliminari.Ori ma lasi sa comentez ori lasa-ma domnule in pace.

    Apreciază

  4. Sfântul Porfirie Kavsokalivitul (1906 – 02/12/1991) :
    Ei bine, nu știi că, dacă Dumnezeu nu se va milostivi de mine, nici de tine nu va avea milă?

    Pelerinii i-au cerut adesea Sfântului Bătrân Porfirie, să se roage pentru ei și pentru cei dragi, iar Gheronda a promis întotdeauna că va face acest lucru. M-am întrebat: Cum își poate aminti Gheronfa Porfirie sute de nume? Într-o zi, când vorbeam despre rugăciune, el se întoarce brusc catre mine și îmi spune:

    – Poate te gandeai cum îmi amintesc atâtea nume în rugăciunea mea. Sunt un om păcătos și slab. Spun, Doamne, miluiește-i pe George, Nikos, Maria, Katerina – câte nume îmi amintesc – și pe toți cei care mi-au poruncit să mă rog pentru ei și le-am uitat numele. Și Dumnezeu, pentru că Porfirie nu este un tată care uită, ci își amintește toate numele, vine imediat și se milostivește de toți.

    Am admirat luminarea lui divină și am întrebat:

    – Și ce zici, Gheronda, despre toți acești oameni în rugăciunea ta?

    Iar Gheronda Porfirie, în modul cel mai firesc, mi-a răspuns:

    – Unu! Eu zic mai întâi: Doamne, Iisuse, Hristoase, miluiește-mă.

    – Ai milă de mine, zici? Dar aceia ți-au cerut să te rogi pentru ei, nu pentru tine, l-am contrazis eu, neîncrezător.

    Iar Gheronda Porfirie, încă o dată, m-a prins nepregătit, și a spus:

    – Păi, nu știi că dacă Dumnezeu nu se va milostivi de mine, nici de tine nu va avea milă? Nu știi că tu și cu mine una suntem ?

    Cuvinte simple, dar foarte, foarte profunde. Atât de profunde, încât Starețul a spus într-o altă discuție, că secretul vieții duhovnicești în Hristos este ascuns în acest sentiment al unității noastre cu celălalt.

    Mai târziu, citind cărțile Sfinților Părinți, am văzut acolo, că nu există o binefacere mai mare față de ceilalți decât sfințirea noastră personală. Mi-am adus aminte de vorbele Părintelui Porfirie, când citeam biografia Sfântului Serafim de Sarov, care spunea: „Dobândeşte pacea lui Dumnezeu în tine și mii de oameni se vor mântui în jurul tău”. Și nu a fost acesta cazul Sfântului Bătrân Porfirie? Cât despre acel uluitor „Eu și cu tine una suntem”, cred că se aplică, în forţă și tărie, Sfântului Bătrân Porfirie, care cu viața a împlinit rugăciunea mare preotească a Domnului „Ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una”.

    Sfântul Bătrân Porfirie Kavsokalivitul

    Sursa: https://gerontesmas.com/2014/12/%ce%ba%ce%b1%ce%bb%ce%ac%ce%b5%cf%83%cf%8d-%ce%b4%ce%b5%ce%bd-%ce%be%ce%ad%cf%81%ce%b5%ce%b9%cf%82-%cf%8c%cf%84%ce%b9-%ce%b1%ce%bd-%ce%bf-%ce%b8%ce%b5%cf%8c%cf%82-%ce%b4%ce%b5%ce%bd-%ce%b5%ce%bb/

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Noul Daniel Vla - Ortodoxie, Țară, Românism

Creștinism ortodox, sfinți, națiune, eroism, istorie…

Ortodoxia Jertfitoare

"Ortodoxie minunată, mireasă însângerată a lui Hristos, niciodată nu ne vom lepăda de tine noi, nevrednicii, şi dacă o vor cere situaţia şi timpurile, învredniceşte-ne să vărsăm pentru tine şi ultima picătură de sânge". - Stareţul Efrem Filotheitul din Arizona

Ortodoxia mărturisitoare

,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac" (Ioan 8, 51).

Mărturisirea Ortodoxă

Portal de teologie și atitudine antiecumenistă

%d blogeri au apreciat: