Dupa Sinaxa de la Roman: lucruri care trebuie spuse raspicat

Pentru că s-au iscat multe discuţii şi controverse privind Sinaxa de la Roman, mă simt dator sa vin cu câteva precizări, lămuriri şi consideraţii personale:
1. În interiorul Sinaxei se găseşte un cal troian, şi de-aici provine toată tulburarea. A fost introdus dintru început şi are o puternică susţinere de la vrăjmaşii Bisericii, pe care-i ştim de unde provin, din unghere întunecate. Rolul acestui personaj este să semene confuzie, să dezbine, să-i aţâţe pe unii împotriva altora. O face cu mult profesionalism, pentru că are în spate reputaţi profesionişti ai diversiunii şi manipulării. A reuşit până acum să impună agenda a două Sinaxe, cea de la Beiuş, şi cea de la Roman. A provocat tot felul de dezbateri inutile privind harul şi erezia. Noi, ca nevrednici preoţi ai lui Hristos, nu avem misiunea de a cuantifica harul lui Dumnezeu, hotărând momentul când acesta este retras. Bunul Dumnezeu ştie lucrul acesta. Noi suntem datori să împărtăşim oamenilor harul lui Dumnezeu prin Sfintele Taine şi Sfintele Slujbe ale Bisericii lui Hristos. În privinţa ereticilor, cărţile bisericeşti spun desluşit: ,,Cine nu este orthodox, este eretic’’. Sfintele Canoane ne arată desluşit că tainele ereticilor nu sunt Sfinte Taine.
2. Mă tem că am ajuns în situaţia în care un om îşi doreşte cu ardoare un lucru greu de obţinut. După îndelungi strădanii, îl dobândeşte, apoi nu ştie ce să facă cu el. Aşa suntem şi noi, după multe chibzuinţe şi frământări, am luat hotărârea de a ne delimita de erezie prin nepomenire, şi acum ne poticnim datorită diversiunii unui personaj malefic?
3. Pentru Părinţii de la Rădeni am un mesaj scurt: dacă vor continua să meargă pe acest drum, mănăstirea lor va cădea în mâinile ereticilor ecumenişti. Să dea Bunul Dumnezeu să mă înşel.
4. Nu este cazul să ne tulburăm peste măsură, nici să cădem în deznădejde. În fond, fiecare ştim că ne-am angajat într-o luptă grea, dar bună, în care sunt şi victime. Unii au căzut, alţii îi vor urma. Dumnezeu are grijă însă să ridice alţi mărturisitori în locul celor căzuţi. Pe aceştia îi veţi cunoaşte nu peste multă vreme.
5. Ştiţi foarte bine că sunt între noi preoţi care sunt dispuşi să treacă prin mucenicie, decât să cadă în mrejele vrăjmaşilor lui Hristos. Aceştia îşi fac datoria faţă de toţi care le cer ajutorul, şi sunt din ce în ce mai mulţi. Presupunând că cineva din Constanţa ar cere sprijinul unui preot mărturisitor, fiţi sigur că îl va primi, chiar dacă va trebui să vină din cealaltă parte a ţării, de la 600 de kilometri. Acesta este lucru cel mai important.
6. Nu neg utilitatea întrunirii Sinaxei. Avem exemplul minunat de la Botoşani. Sunt sigur că vor mai fi asemenea Sinaxe după ce vom depăşi această diversiune. Noi, preoţii nevrednici de numele lui Hristos comunicăm între noi, ne sfătuim, ne sprijinim. Suntem sprijiniţi, la rândul nostru, de frăţiile voastre.
7. Pentru uneltele diavolului, care se străduiesc să ne desfiinţeze am un mesaj scurt: nu veţi reuşi. Rău faceţi cât puteţi, că asta vă este menirea, dar eşecul vă este asigurat, pentru că nu luptaţi împotriva noastră, ci a Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
8. Pentru Gheron Savva Lavriotul, nu şi pentru alţi greci: Timeo danaos et dona ferentes.
9. Pentru Părinţii şi fraţii sinceri, cu inima curată şi dornici de mântuire: Nu vă temeţi. Nu deznădăjduiţi. Nu vă sfădiţi întreolaltă. ,,Potrivnicul vostru, diavolul, umblă răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită’’ (I Petru 5, 8). Înghite pe cei care se lasă înghiţiţi. Nu vă temeţi de slugile satanei, numite de Mântuitorul ,,porţile iadului’’ (Matei 16, 18). Iadul îl caută, de iad vor avea parte.
Doamne ajută!

Pr. Ioviţa Vasile